Festivalul alpin Bușteni

Anul trecut în octombrie am făcut şi eu marele pas de a mă înscrie în Clubul Alpin Român. Am ales secţia universitară Cluj, spre uimirea tuturor. În mod inevitabil, ori de câte ori mă întreabă cineva în ce secţie sunt, următoarea întrebare este DE CE????

Pai… de ce. Pentru că aşa am simţit eu. Am mai multe persoane dragi în Cluj, câteva chiar în CAR Univ. Cluj, şi în plus, este cea mai mişto secţie din CAR. Evident, era cea mai mişto înainte să intru eu în ea, nu de asta zic :)))) Comunicarea în cadrul grupului este foarte foarte bună, avem şi blog, cam tot ce trebuie. Aşadar ce mai contează că nu locuiesc în Cluj? Astea sunt detalii.

Momentan mi-am plătit cotizaţia dar nu am participat la o tură oficială CAR ca să îmi iau în primire carnetul. Cât mai curând însă voi remedia şi treaba asta, abia aştept să-mi cunosc cât mai mulţi din colegi.

Până una alta, în noiembrie anul trecut am participat la Festivalul Alpin de la Buşteni, care are loc în fiecare an în primul sau al doilea weekend din noiembrie.

Am vrut şi în 2011 să mă duc, însă până la urmă a intervenit ceva şi nu am mai putut merge. Dar anul trecut n-am mai avut nicio scuză.

Ce este Festivalul alpin? Un eveniment montan care se ţine la Căminul alpin (în Buşteni), unde în restul anului nu te poţi caza decât dacă eşti membru CAR. Cu ocazia festivalului, la Cămin poate veni oricine doreşte (evident, tre să te intereseze muntele) şi se poate caza gratuit.

La orice festival alpin nu cred că ai cum să nu vezi măcar câteva prezentări foarte interesante, dar de data asta când am văzut că prezenta şi Tibi, i-am dat repede un mesaj să văd dacă nu vrea să plecăm împreună cu maşina noastră. Zis şi făcut, vineri seară am ajuns la Căminul Alpin, şi pentru că eu şi Cristi nu mai fusesem acolo niciodată, Tibi s-a gândit să ia rolul de ghid, şi ne-a prezentat pe rând fiecare etaj. Personal, ca şi lui Tibi de altfel, mi-a căşunat imediat pe balconul cu vedere spre Cruce. Este absolut incredibil de fain sa stai acolo!

Am avut weekendul acela cele mai frumoase dimineţi ever, luând micul dejun la masa din balcon, de unde doar trebuia să ridic nasul din farfurie ca să mă uit la Cruce. Ce poţi să vrei mai mult de atât???

Dat fiind că prezentările începeau sâmbătă după amiază, am decis să facem doar nişte plimbări scurte, lucru pe care l-am aplicat şi pentru duminică, nu de alta dar vroiam să ne întoarcem înainte de aglomeraţia de groază de pe DN1.

Sâmbătă dimineaţă am purces cu Oana spre Refugiul Coştila, numai că vorbind non stop pe traseu, am pierdut desprinderea din traseul marcat şi până ne-am dat seama deja se făcuse târziu, şi nu am mai fi avut timp să ajungem până sus şi să ne întoarcem înainte de începerea prezentărilor, aşa că am abandonat urcarea.

Plimbarea a fost oricum, foarte faina. La fel şi cea de Duminică, în care am fost într-un grupuleţ ceva mai mare spre Valea Albă.

Fiindcă la vară am de gând să urc pe acolo spre Omu, am zis să merg şi eu cu cineva care a mai fost, ca să învăţ traseul,  ca să nu orbecăi aiurea şi să pierd timpul. Traseul e nemarcat, desigur, că altfel nu aveam eu porniri din astea :)))

Dacă sâmbătă vremea a fost cam urâtă, duminică a ieşit soarele. Bine, nu că ne-ar fi influenţat pe noi cu vreo ceva, căci prin pădure nu contează prea tare, iar Valea albă e poziţionată în aşa fel încât până am ajuns noi la intrare pe vale deja nu mai bătea niciun soare acolo. But no biggie, noi oricum am făcut cale întoarsă, la întoarcere am încercat să reţin iarăşi cât mai multe detalii, şi am încheiat weekendul foarte fain. M-am despărţit de toamnă tăvălindu-mă în covorul de frunze de la intrarea pe traseul triunghi roşu. Vă recomand şi vouă! :)

Ah, am uitat să vă zic de prezentări. Aşa cum mă şi aşteptam, prezentarea lui Tibi a fost cea mai şi cea mai mişto, abia dacă am respirat de 2 ori cât a ţinut :)))

Ce să mai domle, ăştia de au făcut CNVA la Galaţi îs cei mai şmecheri! :))))) (în caz că nu ştiaţi, eu şi Tibi am fost colegi de liceu. nu de clasă, dar de promoţie).

Super tare, au făcut un trailer ca de film de lung metraj, ceva foarte foarte fain! Iar eu cum sunt moartă după trailere, mi-a mers direct la suflet. Şi celelalte prezentări mi-au plăcut, au fost prezenţi nişte oameni care chiar fac chestii mişto în România asta, cum ar fi Leslie Fucsko sau Adi Vălean, şi nu numai. Ce să zic, mă bucur că am participat la ediţia asta a festivalului alpin şi mi-am mai făcut un prieten – doi cu ocazia asta. Cum se întâmplă mai tot timpul când merg pe munte în grupuri mai mari :)

Vă recomand din suflet, dacă sunteţi la fel de pasionaţi ca şi mine, să mergeţi şi voi anul ăsta să vedeţi cum e.