Munții Făgăraș (Bâlea) & Mănăstirea Cârțișoara & Cetatea Făgăraș

Scris de | Alexandra

3 martie 2012
Jurnalul acesta va fi, cu voia voastra, mai mult unul fotografic, şi asta pentru că pentru prima dată, sunt foarte mândră de fotografiile pe care am să vi le arăt. Pentru prima oară, ele înseamnă mai mult decât orice cuvinte pe care le-aş putea scrie eu. Practic am impresia că dacă povestesc prea mult, stric tot farmecul. Nu ştiu, poate e doar impresia mea, poate că îmi plac atât de mult doar pentru că îmi amintesc de starea pe care am avut-o în acea zi şi de tot ce am simţit… Asta… voi să îmi spuneţi :)

Magia a început de la ora 3 în toiul nopţii când dormeam… Cristi s-a trezit să meargă la baie, şi când s-a întors, inevitabil m-a trezit şi pe mine pentru că eu stăteam la margine. Dar în orice caz, cred că mă trezea oricum, benevol. Un pic ameţită de somn, îl aud cum îmi zice în şoaptă, ca să nu trezească pe toată lumea: n-o să-ţi vină să crezi ce e afară..

Zic: Ce??? E vulpoiul la geam sau ce? (eu visam numa’ vulpoi :)))

Nu… e un cer extraordinar de senin si plin de stele!!

Atât mi-a trebuit. Am sărit ca arsă din pat, doar mi-am băgat picioarele în papuci şi am tulit-o la parter. Când am ajuns în faţa uşii… am amuţit. Şi am stat aşa cred că 5 minute, fără să zic nimic. Uşa are pe jumătate geam, deci vedeam tot afară.

Toate rugăminţile noastre de la culcare s-au împlinit. După ce toată ziua precedentă fusese o ceaţă de nu s-a văzut nici urmă de cer, în cursul nopţii s-a curăţat toată şi a lăsat să se vadă frumuseţe de cer plin ochi de stele. Crestele erau luminate şi ele de lumina lunii, şi în liniştea aceea de vis, am îndrăznit să fac un mic zgomot. Am pus mâna pe clanţă şi am deschis uşa.

Şi aşa, în picioarele goale, am ieşit afară. La -15 grade. Vă jur că primele 2 minute nu am simţit nimic. Frig mă refer, că în rest… nici eu nu mai ştiu câte am simţit şi câte sentimente s-au bulucit năvală peste mine în doar câteva secunde. Sau milisecunde mai degrabă.

Ca să fie cât mai clar, îmi venea să urlu şi să tac în acelaşi timp. Să stau neclintită ţinându-mi respiraţia şi să alerg desculţă prin zăpadă în acelaşi timp. Să plâng şi să râd. Ceea ce am şi făcut. Nici eu nu mai înţelegeam dacă râd sau plâng de cât de frumos era.

Mi-ar plăcea din tot sufletul să vă fi putut arăta şi vouă ce am văzut în acea noapte… dar din păcate au fost câteva minute care vor rămâne doar o amintire în mintea mea, căci nu am avut cum să pozez aşa ceva Nu am avut trepied şi aş fost aşa de îmbătaţi de ce vedeam că nici nu am încercat să facem vreun artificiu să încercăm măcar să pozăm. Am stat aşa şi ne-am uitat ca hipnotizaţi. Şi cu timpul imaginea se va estompa, şi îmi voi mai putea aminti doar ceea ce am simţit. Dar e bine şi aşa :)

Dacă într-un final nu mi s-ar fi făcut frig stând acolo afară cu picioarele goale şi doar cu hainele cu care dormeam, aş fi rămas probabil până dimineaţă. Doar frigul m-a făcut să intru înapoi în refugiu şi să mai privesc un pic de dincolo de geamul uşii spectacolul mut şi nemişcat de afară dar totuşi atât de viu.

Magia s-a continuat a doua zi dis de dimineaţă. Vremea excelentă s-a păstrat, evident, şi după un mic dejun luat rapid, cu sufletul la gură de nerăbdare, parcă de frică să nu cumva să se schimbe în rău vremea, am urcat spre Şaua Doamnei.

O să vă rog să mă scuzaţi pentru cantitatea inustrială de poze ce urmează :) Abia am reuşit să aleg DOAR atâtea poze… Aveam muuult mai multe :)

 Mai e mult? :)

Nu puteam să nu fac şi o poză semnătură, mai ales că ar fi prima cu noii bocanci :)

 Valea Doamnei

Acolo sus… din nou am rămas mută. Visul meu de 2-3 ani încoace (nici nu mai ştiu) de a vedea căldarea Bâlea iarna într-o zi frumoasă se împlinise. Dar să nimerim o zi ATÂT de frumoasă, chiar nici prin vis nu sperasem. Am rămas sus nu foarte mult, căci bătea vântul destul de tare, însă atât cât am stat, parcă am trăit cât pentru 1 an de zile. M-am gândit la toţi oamenii dragi mie, atât cei care sunt, cât şi cei care nu mai sunt printre noi, şi cumva sper că gândurile mele au ajuns la ei.

Dacă vă uitaţi atent, veţi vedea nişte oameni miiiici mici urcând cu schiurile de tură în spate :)

După coborâre ne-am dus la refugiu să ne luăm rucsacurile, ne-am luat la revedere de la domnii salvamontişti care au fost atât de drăguţi şi ne-au găzduit, şi am fugit să mai dăm o tură prin tunel, ca şi acum 2 ani, ca să vedem cum e vremea şi în judeţul Argeş :)

Refugiul cu uşa magică :)

Ca să înţelegeţi unde am urcat :)

Vulpoiul? :)

După cele 15 minute de mers prin bezna foarte puţin luminată de frontala noastră şi de cele câteva becuri care ba mergeau, ba nu, în Argeş n-am poposit foarte mult pentru că bătea atât soarele cât şi vântul foarte tare. Drept urmare, din cauza vântului zăpada era spulberată de pe copertine şi a ieşit cam… asta:

Asta în condiţiile în care din cauza soarelui nu vedeam absolut nimic din ce pozam. Eram aproape ca şi legată la ochi.

După traversarea tunelului la întoarcere, şi o ultimă oprire în punctul de belvedere asupra Transfăgărăşanului, unde am făcut iarăşi câteva poze…

 Hotelul de gheaţă

magia s-a încheiat, însă nu şi ziua. Ziua s-a continuat însă cu ceva suspans şi puţintică aventură.

După o dimineaţă aşa de magică, am plecat trişti spre staţia telecabinei. Am stat ceva la coadă ca să coborâm, timp în care am crezut că linşez un puşti care nu stătea locului nicio clipă şi mai că ni se urca în cap de neastâmpăr. Ne călca pe picioare, dădea peste noi, se înghesuia, se împingea, iar maică-sa fix lângă el. N-avea nicio taină, o durea la başcheţi că ne deranja. Noi să fim sănătoşi, de ce să ne educăm copiii să aibă bun simţ??

Mă rog, am încercat totuşi să nu îmi stric buna dispoziţie cu aşa ceva şi să pierd bunătate de energie pozitivă pe care o acumulasem în cursul dimineţii.

După scurta călătorie cu telecabina am revenit la altitudini mai apropiate de 3 cifre şi am luat direcţia casei însă nu aşa, oricum, ci înarmată cu aparatul foto, căci aveam de făcut 4 opriri foarte importante.

Că prima oprire s-a transformat în vreo 10, asta e cu totul altceva :) Voiam neapărat să fac o poză cu Făgăraşii din stradă, văzusem eu o poză bestială la Căminul alpin şi am încercat să găsesc unghiul. Am făcut poze şi de după Cârţişoara, şi din drumul european, şi din turnul mânăstirii Cârţa, şi de unde n-am mai făcut…. dar până la urmă am realizat că momentul din zi este atât de prost, încât oricât m-am chinui eu, tot n-are cum să iasă ceva extraordinar. Așa că am făcut vreo 2 alb-negru.

Ah, şi dacă tot a venit vorba de mânăstirea Cârţa, să vă povestesc un pic cum am reuşit noi să rămânem închişi în ea :)))

Mai venisem aici şi în Turul României făcut în 2009, deci cam ştiam care e treaba. Aşa că imediat ce am intrat pe poartă, am făcut stânga şi am urcat în turn.

După o urcare încolăcită pe treptele mai mult decât şubrede din turn (nu ştiu dacă va fi multă vreme deschis publicului dat fiind starea în care e, aşa că grăbiţi-vă), pe care, cu bocancii mei de iarnă le-am găsit destul de greu de urcat, mai ales că spaţiul este foaaarte mic, am ajuns în vârf, de unde am privit iarăși spre crestele Făgăraşului.

Admirăm şi zidurile fortificaţiei, sau, mă rog, ce a mai rămas din ele, vedem turiştii din curte, toate bune şi frumoase. După ce pozăm tot ce se putea poza de cel puţin 2-3 ori (prietenii ştiu de ce :))) coborâm.

Cumva nu-mi ia foarte mult şi observ că uşa bisericii este închisă cu o uşă din cadru metalic. Moment în care îmi pică fisa şi dau să verific dacă şi uşa pe care am intrat noi mai e deschisă. Evident, nu mai era. Am rămas închişi pe dinăuntru! o_O

După un scurt moment de panică, cumva am găsit foarte amuzantă situaţia asta, şi pentru că tot stăteam degeaba cu camera în mână, m-am gândit să documentez momentul. Oricum, ce altceva aş fi putut să fac ca să nu mă plictisesc, nu?? :))

Oricum, de ieşit ştiam sigur că vom ieşi, întrebarea era cam cât avea să dureze… Păi.. hai să vedem. Aşa că am început să filmez, în reprize scurte. Ce a ieşit, vedeţi mai jos, dacă aveţi curiozitatea :)

https://youtube.com/watch?v=c1nAjGZBCi0http%3A

După cum probabil aţi constatat din ultimul clipuleţ (care vă rog să mă scuzaţi că se termină aşa brusc, dar mi-era jenă de femeia aia să o filmez aşa ostentativ de la 1 metru distanţă) am fost salvaţi :) Nu a durat mult toată aventura, dar eu, după cum m-aţi şi auzit probabil, m-am distrat la greu! :))

Cu ocazia asta am plătit şi noi bilet (spre deosebire de 2009 când era doar o căsuţă în care făceai o donaţie simbolică doar dacă voiai) şi am şi întrebat cum facem să ajungem în spatele mânăstirii, căci în 2009 ratasem unghiul acela. În felul ăsta am ajuns şi noi lângă ziduri, am găsit şi nişte ghiocei, am pisăit o mâţă complet fără succes (nici măcar nu ne-a băgat în seamă), şi am încheiat astfel şi a doua oprire.

A treia oprire a fost în Făgăraş, la cetate, unde de asemenea ne oprisem în 2009, însă la fel “era un unghi care îmi scăpase” :) Era un pic cam mult vânt ca să am noroc de o oglindire frumoasă a cetăţii în apă, însă la cât de bună a fost vremea în rest, eu am fost mai mult decât încântată de ce a ieşit.

A patra oprire, şi ultima, a fost la un restaurant să mâncăm. Habar nu aveam de niciun local în Făgăraş, aşa că am oprit la întâmplare la un restaurant găsit spontan pe marginea drumului. Şi spre surprinderea noastră, nici nu puteam nimeri mai bine, căci mâncarea a fost mai mult decât excelentă, domnul care ne-a servit a fost de o amabilitate extraordinară (chiar dacă noi intrasem într-un loc destul de elegant îmbrăcaţi în haine de munte şi în bocanci) şi tot “pachetul” chiar m-a impresionat. Chiar vă recomand să-l încercaţi şi voi în caz că sunteţi în zonă la o oră la care stomacul vă cere o realimentare :) Se numeşte Fântâniţa Mândrei şi este chiar înainte de a intra în Mândra, venind dinspre Făgăraş în sensul nostru de mers.

Cam aşa am încheiat noi un weekend genial la începutul lui martie, în care am văzut în sfârşit cum e iarna în 7 scări, cum e iarna la Bâlea când e vreme superbă, şi cum poţi rămâne încuiat la Mânăstirea Cârţa :))

RĂMÂI MEREU ÎN LEGĂTURĂ CU NATURA

Dacă ți-a plăcut povestea, te invit să te abonezi la newsletterul Natural și vei primi inspirație și resurse exclusive pe care le trimit doar abonaților.

CE SĂ IEI CU TINE


Abonează-te la newsletter și îți trimit imediat pe email lista cu tot ce ai nevoie pe munte.

Despre autor

ALEXANDRA

Salut! Sper că ți-a plăcut să citești acest articol la fel de mult pe cât mi-a plăcut mie să-l scriu pentru tine :) Am creat acest blog în 2009 pentru a-i ajuta și pe alții să găsească fericire și libertate prin intermediul călătoriilor și a naturii. Te invit să citești mai multe aici.

COMENTARII

  1. Extraordinare fotografiile, intr-adevar! Felicitari! N-am fost niciodata pe Transfagarasan iarna,nu m-am nimerit niciodata sa ajung sa urc cu telecabina, dar o s-o fac si pe asta! Cabana Balea Lac era deschisa? Si cat dureaza sa urci pana-n punctul ala din Saua Doamnei?

    Răspunde
  2. Multumesc tare mult Anda!
    Trebuie sa mergi neaparat!
    Sigur, cabanele sunt deschise, atat Balea lac cat si Paltinu.
    Eh, se urca in cam 30-40 de minute, nu e nicio chestie, ajungi imediat. Si merita din plin!!

    Răspunde
  3. Foarte fain! Mi-a placut la nebunie. Am fost si noi la Balea acum un an si ceva, dar am prins o zi cu nori si viscol.

    PS: daca-mi permiti un comentariu: cand fotografiezi peisaje cu zapada multa, exponometrul e pacalit de suprafetele albe mari, si are tendinta sa subexpuna. Daca maresti putin expunerea zapada va iesi alba (in unele poze bate usor spre gri)

    Răspunde
  4. Da, pai nici noi n-am avut noroc prima data cu vremea…

    Cunosc problema cu expunerea, eu le prelucrez acasa dupa aceea, dar uneori e destul de greu sa ajungi la culoarea reala…
    Mie nu-mi pare ca bate spre gri, ci spre albastru :))

    Răspunde
  5. Buna Alexandra ! Iti urmaresc de ceva vreme blogul de calatorii si mereu mi se face o imensa pofta de munte.Fotografiile sunt de-a dreptul superbe.As vrea sa merg la pana la Balea Lac luna aceasta dar mi-e teama sa nu cumva sa prindem vreme urata, in sensul de ceata.Cat de schimbatoare e vremea iarna ? E ok daca urmarim prognoza meteo cu o zi inainte ? multumesc frumos si iti doresc un an cat mai frumos, cu drumetii minunate:)

    Răspunde
  6. Buna Alexandra! Vreau sa mergem intr-un weekend in ianuarie la Balea. Am inteles ca se urca cu telecabina acolo de la Balea Cascada, au program toata iarna, da? Sunt cu copil dupa mine si vreau sa imi confirme o sursa sigura (adica tu:) ) . Ma gandesc la o iesire de 2 zile, intr-o zi urcam si vizitam castelul de gheata si in alta zi sa vizitam bisericile Carta si Cincsor. Am vazut undeva ca ai pomenit la un moment dat de Cartisoara, e un sat de munte? A, si despre traversarea tunelului Transfagarasan, e safe? Si daca stii vreo cazare prin zona te rog frumos sa o imparti cu mine :). Multumesc tare mult!

    Răspunde
    • Buna Natalia!
      Da, telecabina merge toata iarna, stai fara grija.
      Cartisoara e satul de la inceputul Transfagarasanului pe partea sibiana, aici este: http://goo.gl/maps/8b67O
      Nu e chiar sat de munte, e pe la altitudinea de 500 m… Acolo se gaseste si Muzeul Badea Cartan. Nu l-am vizitat, dar s-ar putea sa fie interesant.

      Da, e safe sa traversati pe jos tunelul Transfagarasan, insa aveti nevoie de frontale sau lanterne neaparat, iar cand iesiti in capatul celalalt, pe partea argesana, sa nu inaintati dincolo de copertina, pentru ca este periculos. De asemenea stati departe de turturii mari si nu va jucati cu ei, pentru ca anii trecuti un om a fost omorat pe loc de un astfel de turture in zona aceea.

      Noi in zona aceea ne cazam de regula la Vama Cucului. Este un pic mai sus de Cartisoara. Nu e cine stie ce, dar camerele sunt curate, mancarea buna si gazdele niste oameni foarte de treaba, fosti cabanieri de la Balea: http://www.vamacucului.ro/
      Pe site sunt trecute niste preturi, dar noi cand am fost ultima oara in septembrie acolo, a fost mai ieftin. Poate si acum e asa, ramane sa intrebati la telefon cand rezervati eventual.

      Daca mai ai intrebari, sunt aici :)
      Daca nu, va tin pumnii sa aveti vreme buna! :)

      Răspunde
  7. Multumesc tare mult! O sa urmarim vremea pe webcam vineri dimineata, cum ne-ai invatat tu :). Nu cred ca ne aventuram prin tunel, daca zici ca-s asa de „rai” turturii :).

    Răspunde
    • Cu multa placere! Pentru vreme cel mai bine va uitati incepand de joi pe viewweather, meteoblue si yr.no, ca in weekend poate sa difere mult vremea fata de ce se vede pe webcam vineri dimineata.
      Mai vedeti si harta de nebulozitate de pe site-ul ANM: http://vremea.meteoromania.ro/taxonomy/term/16
      La Balea este des ceata, deci e bine sa mergeti doar pe prognoza perfecta.

      Turturii de care ziceam nu sunt IN tunel, ci pot fi la capatul celalalt, pe partea argesana. Prin tunel nu e nicio problema sa mergeti.
      E chiar interesant inauntru, se formeaza un fel de stalagmite de gheata. Uite aici puteti vedea cum e: http://www.miscellanea.ro/2011/02/tunelul-balea.html
      E articolul scris de prietenul nostru cu care am fost prin tunel in 2011.

      Răspunde
  8. Gata! am facut-o si pe asta :). Am fost in weekend acum, a fost perfecta vremea. Am fost la Balea Lac, am vizitat hotelul (biserica si igloo-urile nu sunt gata inca), am vizitat biserica Carta, a fost nemaipomenit de frumos sa ne simtim pentru cateva zeci de minute stapanii bisericii :)) – cu cheia mare in mana, am vizitat Cincsor si biserica Cincu. E faina si asta din urma, nu mai are ziduri de jur imprejur, insa e mare si plina de istorie. Si mai are un ghid nemaipomenit -dl. Boghean. Un batranel de 78 de ani parca, care ne-a povestit vreo doua ore cred despre biserica si despre imprejurimi si care ne-a dus pana in varful bisericii sa ne arate mecanismul ceasului. Super fain si super om :). Merci pentru idei de calatorii! Cred ca e a treia calatorie inspirata de pe blogul tau:)

    Răspunde
    • Ce frumooos! Mersi mult ca mi-ai dat de veste dupa ce ati fost, si ma bucur ca ati avut un weekend asa interesant si vreme buna!
      Ajutorul este reciproc sa stii :) Si tu acum mi-ai dat idei, caci nu am fost la biserica Cincu, iar domnul Boghean pare un om care chiar merita intalnit.
      In ce alte locuri ai mai fost de care ai aflat de pe blogul meu?

      Răspunde
  9. In Grecia am stat chiar la resortul unde ati stat voi, ne-a placut si noua si am recomandat mai departe, iar dupa ce am stat o saptamana la mare, am oprit si la Litochoro, am stat 2 zile si acolo si am facut o plimbare de vreo 2 h (dus-intors) pe traseul montan spre refugiul A. Am fi vrut sa ajungem chiar pana la refugiu, dar eram cu copilul in spate si ne-am intalnit cu niste caluti care coborau singuri spre baza si am hotarat sa ne intoarcem, de frica sa nu ne intalnim cu alti caluti, la fel de zvapaiati :). Pe primii i-am evitat urcand pe stanci si facandu-le loc sa treaca pe poteca ingusta.

    Si planific Benelux (sau macar o parte) pentru aprilie, dupa cum iti mai spuneam. Zilele astea poate iau bilete.
    Si mai vreau din povestile tale cu Alpii sa mai fur cate ceva (de fapt tot ce ni se potriveste noua), in zona Dolomitilor vreau neaparat, in Slovacia…eh, am multe excursii ticluite in cap in baza a ceea ce am citit la tine pe blog :)

    Dl. Boghean a facut alpinism si a fost si fotograf in viata lui, a urcat scarile pana in varful bisericii mai usor decat mine cred :)). In 2015-2016 s-ar putea sa intre in renovare biserica, dar zicea ca va ramane deschisa pentru vizitatori. Nu era foarte sigur, dar asa spera cel putin :) Nu e in starea cea mai buna biserica, dar toate povestirile si podeaua stricata prin care se vedeau urmele tunelelor, ne-au placut mult – parca ne-am intors in timp pe vremurile cand examinam casa veche a bunicilor plina de comori ascunse.

    Răspunde
    • Ah, ce fain, nu stiam ca ati fost in Grecia acolo unde am fost si noi! Ce dor imi e de locul ala.. :) Mie ca mie, dar lui Cristi… :)))
      Cu biletele de avion vezi ca sunt din cand in cand reduceri de 15-20% la wizz si blue air. Stiu ca au fost chiar recent. Poate mai astepti un pic si gasesti un pret bun. Urmareste in fiecare saptamana cam cat costa si aboneaza-te la newsletterele lor daca nu esti abonata deja, ca sa afli cand sunt reduceri, ca nu dureaza decat 1 zi cand le baga.
      Vezi ca la wizz mai intai e o reducere de 20% doar pentru membrii Wizz Club, si apoi a doua zi sau ceva de genul asta o baga pentru toata lumea.

      Răspunde
  10. Multumesc pentru ponturi, BlueAir il urmaresc, WizzAir m-a cam dezamagit, n-am mai vazut nimic interesant la ei in ultimii 2 ani cred. Dar nici nu am mai intrat foarte des, ce-i drept. Oricum ne avantajeaza mai mult Tarom-ul pana la urma pentru ca ei au reducere de 90% pentru copiii sub 2 ani.

    Cand eram gata sa iau biletele pentru Bruxelles saptamana trecuta, s-au inrautatit vestile cu atacurile care au avut loc in Franta, acum si Belgia si Germania au un anumit risc. Si inca stau pe ganduri. :) Tu ce crezi despre asta?

    Răspunde
    • E buna afacerea cu 90% reducere pentru copii sub 2 ani la Tarom!
      Legat de atacurile din Franta, personal nu mi-as face griji nici daca as avea de gand sa merg in Franta, darmite in Belgia sau Germania. Eu sunt de parere ca presa mereu amplifica lucrurile si creeaza panica si frica printre oameni in loc sa informeze corect. Ca idee, Ministerul de Afacerilor Externe nu afiseaza nicio avertizare pt Belgia, nici macar pentru Franta. Daca ar fi vreun risc, ar fi afisat. Eu as zice ca poti linistita sa cauti in continuare sa iei bilete de avion :)

      Răspunde
  11. Buna Alexandra, de unde ai pornit traseul spre Saua Doamnei? De la Telecabina, ai urmat marcaj? Ce marcaj?Care a fost traseul complet?
    Saua Doamnei a fost punctul final?
    Cat este de dificil? Poate fi facut de incepatori intr’o zi cu Intoarcere la telecabina? Prezinta risc de avalansa? Acum cu diferentele de temperatura e mai periculos?

    Răspunde
    • Bună, Cristina!
      Șaua Doamnei este fix deasupra Refugiului salvamont alb, în poza în care am pus o săgețică albă se poate vedea foarte bine.
      Când ieși de la telecabină și te uiți în dreapta, vei vedea acest refugiu salvamont.
      Nu e tocmai un traseu, este o simplă urcare, nu durează mult.
      Nu este un marcaj pe acolo pe care îl poți urmări, dar, dacă e senin ca atunci când am fost eu, poți ajunge ușor, pe acea pantă se dau schiorii frecvent.
      Da, eu am urcat doar până în Șaua Doamnei atunci. Dificil în ce sens?
      Da, se poate face și de începători într-o zi cu întoarcere la telecabină, doar că n-aș recomanda neapărat începătorilor, pentru că este un traseu scurt dar abrupt, solicitant.
      Plus că n-aș zice că este un versant complet lipsit de risc de avalanșă, depinde mult de starea zăpezii.
      Da, când sunt diferențe de temperatură poate fi periculos. Cel mai bine este de sunat la salvamont în prealabil pentru a ști dacă e safe de mers sau nu.

      Răspunde
      • Multumesc mult si mai am o intrebare daca nu te superi, desi e una puerila. Nu imi este clar cu avalansele..adica formarea lor, intre ce temperaturi ar trebui sa mergi sau cum ar trebui sa fie zapada sau temperaturile de dinaintea saptamanii in care vrei sa mergi incat sa reduci riscurile? Pentru ca am citit un articol si pe langa ca m-a bagat de tot in ceata am ajuns la comcluzia ca nu ar trebui sa merg deloc iarna si asta nu se poate:))) adica zapada abia depusa nu, daca e ger nu daca e cald nu atunci cand?:))
        Si legat de portiunea aceea delicata spre cabana Malaiesti, e periculos avand in vedere ca pana la sfarsitul lunii se incalzeste desi zilele astea am vazut temperaturi mai scazute si ai zis mai sus ca e periculos la diferente..
        Imi amintesc cand ai povestit atunci spre Moldoveanu si ti-a fost atat de frica pentru prietenele tale, asa imi este pentru prietenul meu pentru ca eu vin cu ideile si nu am prieteni cu care sa merg , abia i-am dat lui „microbul” drumetiilor. Si am deviat un pic dar nu cred ca am admirat pe nimeni atat de mult ca pe tine fara sa fiu geloasa:)) ma ambitioneaza fiecare poveste sa ma dezvolt s aajung si eu macar intr-un sfert din calatoriile tale. Ma ajuta extraordinar de mult cand pui la final diferenta de nivel, timpul sa ma pot orienta daca pot sa merg si eu dar acum iarna ma obsedeaza peisajele si totusi am si rețineri de asta te-am intrebat de avalanse ( iarna avalansele, vara ursii:)))

        Răspunde
        • Cu mare drag, Cristina!
          Nu este o întrebare puerilă, stai liniștită!
          O să încerc să explic cât mai pe scurt care e treaba cu mersul pe munte iarna.
          La noi în țară există 2 tipuri de trasee pe care le poți face iarna:
          1. trasee lipsite complet de risc de avalanșă (aici se încadrează aproape toate traseele prin pădure – excepție făcând potecile care intersectează fire de vâlcele de pe care pot curge avalanșe sau care au porțiuni expuse, și traseele care urmăresc culmi / creste matematice). Pe harta pe care am dezvoltat-o vei găsi numai astfel de trasee, pe care le poți face iarna în siguranță: https://alex.bandiwork.dev//harta-drumetii-romania
          2. trasee care prezintă risc de avalanșă atunci când zăpada nu este stabilă.

          Ca începător, sigur este să faci numai trasee din categoria 1. Harta de mai sus te va ajuta mult în acest sens. După ce alegi traseul, citești jurnalul meu, precum și alte jurnale de pe internet pe care le găsești despre acel traseu, ca să fii cât mai bine documentată.

          După câțiva ani de făcut astfel de trasee regulat, vei acumula multe informații despre starea zăpezii, vreme, etc, și vei dobândi abilități care te vor ajuta să treci la următorul nivel. Pentru a face în siguranță trasee din categoria 2, ai nevoie de acești ani de experiență, plus un curs de avalanșe unde să înveți mai în detaliu cum să estimezi stabilitatea zăpezii și cum să procedezi în teren. Și nu în ultimul rând, după ce ai toate punctele anterioare bifate, este necesar să urmărești mereu vremea și să fii zilnic la curent cu ce se întâmplă pe munte. Doar așa vei putea reduce riscurile la minim. Dar, atenție, oricât de experimentat și școlit ai fi, niciodată nu vei putea reduce riscurile la 0 pentru traseele din categoria 2.
          Eu personal și după 10 ani evit astfel de trasee, pentru că sunt conștientă că 1. Nu am timp să fiu mereu la curent cu vremea și ce se întâmplă pe munte, 2. Nu am răbdare să exersez anual căderile în piolet și toate tehnicile necesare alpinismului de iarnă. Despre avalanșe sunt o grămadă de cărți și cursuri (mai mult în afară, la noi destul de slăbuț), dar chiar și așa… oameni experimentați continuă să moară în avalanșe. Ceea ce mie, personal, îmi spune că poți să știi TOT și să ai ani de experiență, că uneori nu e de-ajuns. De aceea prefer să fac trasee din categoria 1, care sunt sigure.

          Cât despre traseul spre Mălăiești, nu știu exact la care porțiune de referi dar, dacă vorbim de traseul ce urcă din Râșnov, porțiunea aceea este foarte scurtă și poate fi depășită fără probleme oricând. Aș evita să merg pe acolo doar după o încălzire bruscă (de exemplu azi sunt acolo -5-10 grade și, peste două zile, când vreau să mă duc, se anunță +5).

          Ca să concluzionez, poți să mergi fără probleme și iarna pe munte, liniștit și fără nicio grijă, atâta vreme cât alegi trasee din categoria 1.
          Știu cum e să fii începător și să nu știi de unde să apuci lucrurile, așa că ia-o ușor, alege trasee pe măsura voastră, și lasă timpul să adune experiența! :)
          Dacă mai ai întrebări, poți oricând să-mi scrii! :)

          Răspunde
  12. Mai am cateva doar sa ma clarific, multumesc mult pentru harta o sa imi fie mai usor
    Cand ai spus de incalzire brusca referitor la portiunea de la Malaiesti, ramane valabil si diferenta noapte zi, cum a fost weekendul trecut? Adica noaptea temperaturi cu minus si ziua cu plus? Si mai e risc cand ninge cu o zi inainte sau 2?
    Iar la Valea Doamnei, pot suna la salvamont sau la cabana Balea mai sigur sa intreb pentru ca as vrea mult sa merg acolo..
    La Piatra Iorgovanului am vazut ca e de incepatori doar sa am grija sa nu urc propriu-zis pe ea.
    Daca am vazut ca atunci cand as vrea sa merg e o probabilitate de ploaie+ zapada sau zapada cu o zi sau 2 inainte, am nevoie de parazapezi si coltari asta daca temperaturile sunt scazute si se poate forma gheata nu?
    Stiu ca sar de la una la alta dar astea sunt ultimele pe subiectele astea promit :)

    Răspunde
    • Stai linistita, intreaba-ma in voie!
      Da, e un pic problematic daca noaptea e cu minus si ziua cu plus. Dar acum in perioada asta nu mi-as face mai griji in privinta acelei portiuni spre Malaiesti, mai ales la cat de putina zapada e pe munte.
      E ceva risc si daca ninge cu o zi inainte sau 2, dar si in acest caz depinde mult si de temperaturi.

      Pentru Balea suna la Salvamont, cei de la cabana Balea n-au nicio treaba cu starea zapezii.

      Da, poti urca pe traseu pana la Piatra Iorgovanului, dar sa fiti pregatiti pentru un urcus destul de sustinut.

      De parazapezi ai nevoie mereu, nu recomand sa mergi iarna fara niciodata.
      De coltari ai nevoie doar daca a fost frig in ultima perioada si da, zapada e bocna de inghetata. Dar penrtu traseele de incepatori de pe harta nu ai nevoie de coltari clasici, sunt suficienti coltareii, mult mai usori si mai ieftini. De asemenea primavara ai nevoie musai de coltarei. Chiar daca nu mai e frig, exista portiuni, mai ales in zonele umbrite, unde exista gheata. Fara coltarei riscul de accident (rupt oase, etc) e destul de mare.
      Pe de alta parte, daca a nins foarte mult cu o zi – doua inainte de tura, e posibil sa intalnesti zapezi foarte mari si sa ai nevoie de rachete de zapada. Altfel e un mare chin. Acestea se pot si inchiria, nu e nevoie neaparat sa cumperi.

      Imi zici daca mai ai intrebari.

      Răspunde

VREI SĂ SPUI CEVA?

Item added to cart.
0 items - 0,00 lei