DOLOMITI, LOVE AT FIRST SIGHT 2011

ITINERAR

Ziua 1, vineri, 9 septembrie: Masivul Sassolungo

Zbor Baneasa – Milano Bergamo: 2 ore (nu uitati ca se da ceasul cu o ora inapoi – am decolat la 7:20 si am aterizat la 08:30)
Cu masina: Bergamo – Bolzano – Ponte Gardena: 275 km pe autostrada (3 h 30 – in mod normal faci mai putin dar eu pana m-am obisnuit cu autostrada si cu masina noua… mi-a luat un pic mai mult)
Cu masina: Ponte Gardena – Passo Sella: 30 km (45 min)
Cazare la Rifugio Passo Sella (cabana)
Traseu: Il giro di Sassolungo (Turul Sassolungo): 3h 30
Ziua 2, sambata, 10 septembrie: Masivul Sella

Cu masina: Passo Sella – Corvara: 20 km (30 min)
Inchiriat echipament de via ferrata
Ascensiune pe Vf. Piz Boe (3152 m): 8 h
Cu masina: Corvara – Passo Sella: 20 km (30 min)
Cazare la Rifugio Passo Sella (cabana)
Ziua 3, duminica, 11 septembrie: Masivul Catinaccio (Rosengarten)

Cu masina: Passo Sella – Passo di Costalunga – Telescaunul Laurin (in drum spre Passo Nigra): 40 km (1 h)
Traseu in Masivul Catinaccio pe la Turnurile Vajolet: 6h 30
Balciul (Laurin hike)
Cu masina: Telescaunul Laurin – Pozza di Fassa: 15 km (20 min)
Cazare la Hotelul Monzoni din Pozza di Fassa
Ziua 4, luni, 12 septembrie: Plimbare prin Alpe di Lusia
 
Plimbare pe jos prin Pozza di Fassa
Cu masina: Pozza di Fassa – Fango (Fanch): 12 km (15 min)
„Explorarea” transeelor din primul razboi mondial
Cu masina: Fango – Passo San Pelegrino: 5 km (7 min)
Cu masina: Passo San Pelegrino – Ronchi: 8 km (10 min)
Telegondola pana la Le Cune si plimbare pana la Rifugio Lusia si inapoi
Cu masina: Ronchi – Predazzo – Bergamo – Stezzano: 270 km parcursi partial pe autostrada (3h 30)
Cazare la Hotel Albi, Stezzano

Ziua 5, marti, 13 septembrie: intoarcere acasa
 
Cu masina: Stezzano – Aeroportul Bergamo: 8 km (15 min)
Decolare din Bergamo la ora 09:15

COSTURI

Inchiriere masina: 142 euro / 4 zile de la AVIS
Benzina: 62 euro / 700 km cu Fiat Panda
Echipament Via ferrata: 12 euro / persoana / zi x 2 = 24 euro
Telegondole: 95 euro
Taxe drumuri: 26 euro
Mancare + dulciuri pentru munte: 127 euro / 2 persoane – 4 zile
Suveniruri: 10 euro (un breloc si un calendar mic)
Cazare + mic dejun: 250 euro / 2 persoane, adica:

60 euro / camera + mic dejun / zi la Rifugio Passo Sella x 2 zile
60 euro / camera + mic dejun la Hotel Monzoni, in Pozza di Fassa
50 euro / camera la Hotel Albi, Stezzano

Total: 735 euro / 2 persoane – 4 zile
Total + bilete avion: 735 euro + 105 euro = 840 euro / 2 persoane – 4 zile

Inchirierea masinii

In afara de sfaturile pe care vi le-am dat deja dupa prima experienta cu inchirierea masinii in Franta, dupa ce am repetat experienta si in Italia, as avea ceva de adaugat:

– inchiriind masina de la ghiseul din aeroport, ni s-a cerut sa prezentam biletul de intoarcere in Romania. Evident ca nu il aveam tiparit, dar din fericire am putut sa intram de pe telefon pe mail si sa ii trimit domnului de la AVIS confirmarea biletelor pe mail. Dar ne-a costat, evident, la factura de telefonie mobila. Ca varianta, in aeroport erau automate cu fise de unde puteai intra pe mail si puteai printa orice aveai nevoie. Dar cel mai si cel mai simplu era sa fi avut biletele tiparite la noi, ceea ce va sfatuiesc si pe voi.

– am avut „norocul” sa primim o masina fara aer conditionat, ca urmare a faptului ca am ales cea mai ieftina varianta la rezervare, adica economy. Desi in Franta am ales aceeasi categorie si am primit Seat Ibiza cu aer conditionat. Am cam murit de cald sincera sa fiu, chiar si cu geamul deschis, si chiar daca era septembrie.

– garantia aici era si mai mare, adica 1000 de euro. Si mai „amuzant” a fost ca nici macar nu ne-a spus cat este, pur si simplu ne-a luat cardul, l-a bagat in aparat si pe urma ni l-a dat inapoi. Stiam ca e 1000 doar pentru ca sunasem din Romania dinainte ca sa stim. Am observat ca din moment ce nu vorbesti limba lor materna cu ei, se prefera varianta cat mai muta de a face afaceri…

– pana la urma a fost ok totusi ca ne-a cerut biletul de intoarcere pentru ca a catadicsit sa ne spuna ca a observat ca avem zbor de dimineata si ca putem sa lasam cheile in plic si plicul sa-l bagam la ei in birou printr-o fanta, asta pentru ca teoretic ajungeam acolo inainte sa inceapa ei programul.

– nu stiam dinainte, dar am aflat pe propria piele ca tariful pentru inchiriere creste cu cat ne apropiem de perioada dorita. Facusem o proba mai demult si ramasesem cu impresia ca nu e asa, ca la biletele de avion, dar se pare ca am avut o „surpriza”. Sfatul meu este sa rezervati masina cat mai devreme posibil.

Benzina

– daca alimentezi de pe autostrada, benzina e un pic mai scumpa (nu cu mult, dar e) insa uneori chiar nu ai ce sa faci…

Echipament Via ferrata

– nu se gaseste de inchiriat chiar oriunde. In faza de planificare am sunat la oficiile de turism din statiuni pentru a afla de unde se poate inchiria exact. Am primit raspuns repede si apoi am contactat si locurile de unde aveam de gand sa inchiriem ca sa aflu preturile si programul. Atentie! Majoritatea magazinelor au pauza de masa intre 12:30 si 15, cu variatiuni in jurul acestor ore.

– inchirierea costa 10 – 12 euro pe persoana pe zi.

Telegondole

 – fiind in pana de timp, a trebuit sa luam in fiecare zi telegondola / telescaunul. Am facut si noi economie cand am putut, adica am coborat intr-o zi pe jos, dar era cat pe ce sa ajungem la magazinul de unde am inchiriat echipamentul dupa ora de inchidere.

– in principiu pe noi ne-a costat un „drum” cu telecabina cam 12 euro de persoana dus-intors, dar depinde desigur de tipul instalatiei (telegondola/telescaun) si de diferenta de nivel pe care te ajuta sa o urci mai repede.. (am dat si 11 euro doar dus, pentru o telegondola care ne ducea de la 2200 m la 2680 m)

– ca regula de baza, coborarea e mai ieftina decat urcarea, si biletul dus-intors este mult mai ieftin decat daca ai lua separat biletelul de dus si de intors. Asa ca trebuie sa va hotarati de la inceput daca doar urcati sau daca veti si cobori.

Taxe drumuri

 – ca si in Franta, in Italia nu exista vigneta ci se platesc taxe de drumuri, in special pe autostrazi. De la Bergamo pana mai sus de Bolzano am platit 16,5 euro. Ca sa stiti dinainte cam cat va va costa mersul pe autostrada, simulati traseul pe viamichelin.com si vedeti ce va scrie la Toll. De exemplu pentru acest traseu scrie 14 euro, deci foarte aproape de realitate.

– la intoarcere, fiiindca aveam suficient timp, am incercat sa nu mai mergem pe autostrada, nu neaparat sa salvam niste banuti, dar ca sa vedem si noi cum arata regiunile pe care le traversam, pentru ca pe autostrada este extreeeem de plictisitor. M-am gandit ca e ca in Normandia, unde chiar aveai ce vedea daca debifai autostrazile de pe GPS. Insa aici sincer nu prea ai ce sa vezi. Plus ca nu am reusit sa ma tin departe de autostrada decat pana la Trento, unde GPS-ul a cam inceput sa dea rateuri si dupa o gramada de stangi si drepte gresite, m-am trezit ca intru pe autostrada, si nici ca am mai iesit de pe ea pana la Bergamo.

Mancare + dulciuri pentru munte

– aici de regula habar nu am cat sa bugetez in faza de planificare. De data asta noi am mancat 2 zile la cabana, unde am platit de fapt half board (adica cazare + mic dejun + cina). Daca faceai diferenta, cina era 15 euro de persoana. Nu era chiar ieftin dar chiar mancai bine. Dar la ora fixa si cu meniu fix!

– micul dejun la fel era foarte bun si aveai de unde sa alegi, fiind bufet suedez.

– in afara de asta a trebuit sa ne mai luam niste senvisuri la aeroport, atat la sosire, cat si la plecare, 5 euro un senvis.

– apa ne-am luat doar 5 sticle micute, si pe urma le-am umplut de la chiuveta sau de la izvoare in fiecare zi, ca ne trebuia pe munte.

– dulciuri nu ne-am luat foarte multe dar pe munte trebuia neaparat sa rontaim ceva in cursul zilei. Am luat niste napolitane si batoane de ciocolata de pe la cabane, dar n-ar fi stricat sa avem niste cornuri sau senvisuri, asa cum luam cand mergem pe munte la noi, nu de alta dar am cam facut foamea :P

– la Rifugio Passo Sella unde am stat doua nopti m-am uitat un pic de curiozitate pe meniu si o portie de paste era in jur de 7 euro, o pizza tot cam asa, deci cam astea ar fi preturile pentru felurile italienesti.

Cazare + mic dejun

 – aici oricat ne-am invartit, mai putin de 50-60 de euro pe camera + mic dejun nu prea am gasit, fiind o zona cam pretentioasa.

– mai ieftin era cu cortul, dar in acelasi timp, daca mergi cu avionul, si mai ales cu low cost, trebuie sa platesti un bagaj de cala numai pentru cort, saci, etc..

– varianta cea mai ieftina fara cort este la cabanele (rifugio) care sunt pe marginea soselei, unde un loc in dormitoare (e nevoie de sac de dormit subtire) este cam 25 euro cu tot cu mic dejun. Atentie ca sunt totusi si cabane scumpe!

– ulterior am aflat de la cititoarea noastra Maria ca ar exista asa numitele masi (maso), un fel de apartamente de inchiriat in vile, dar la care platesti pe persoana, si sunt mai ieftine decat ce am gasit noi.

Suveniruri

– in pasuri sunt de regula magazinase cu suveniruri, unde in afara de clasicul magnet se pot gasi si alte suveniruri dragute, specifice Alpilor.

Parcarea

– in pasuri, unde opreste toata lumea sa caste gura si sa faca poze cu indicatorul de pas, exista parcari cu plata. Dar peste tot am vazut o gramada de masini oprite pe margine unde se putea, ca sa nu plateasca parcarea :P Plus ca daca stai doar 3 minute sa faci poze nu iti cere nimeni bani. Adica iti cere, dar ii spui ca pleci repede.

– in rest erau parcari platite si la telegondole sau in alte locuri unde am oprit, dar nu stiu cum am facut ca ori gaseam noi parcarea aia neplatita din zona, ori aveam noroc, ca nu am platit nicio parcare in vacanta asta.

– si la hoteluri, patiti deja, m-am asigurat dinainte ca nu costa parcarea. Desi nu cred ca ar fi fost vreoundeva asa scump ca in Paris :)

In final, ca sa nu aveti suprize neplacute, va recomand sa tineti cont de urmatoarele atunci cand stabiliti perioada in care vreti sa mergeti in Dolomiti:

– in principiu, perioada in care nu ai probleme cu telegondole care nu merg, cu autobuze rare, cu trasee acoperite de zapada, etc este aprox. 25 iunie -> 15 septembrie.

– majoritatea instalatiilor de transport pe cablu se inchid dupa 15 septembrie

– autobuzele incep sa fie si ele rare dupa aceasta data

– luna august este considerata high season, cand cazarea este mai scumpa si traseele aglomerate.