M. Piatra Mare – Vf. Piatra Mare

Scris de | Alexandra

De când am fost anul trecut în Piatra Mare şi am urcat la cabana Piatra Mare prin Şapte Scări am rămas cu restanţă la Vf. Piatra Mare. Nu este genul de vârf vânat precum Omu sau Moldoveanu, însă localizarea acestui masiv este superbă şi de pe vârf, într-o zi frumoasă se văd Munţii Bucegi, Postăvaru, Baiului, Neamţului, Ciucaş, Piatra Craiului şi chiar şi Făgăraş.

Anul acesta am cam tras chiulul şi până a venit primăvara nu am mai reuşit să fac ture. Însă a venit martie şi nu se mai putea. Simţeam că dacă nu merg pe munte înnebunesc. Şi cum era şi vremea brânduşelor, m-am gândit repede că o tură potrivită ar fi în Piatra Mare.

Cu o săptămână înainte am sunat la Cabana Piatra Mare ca să dormim acolo sâmbătă seară însă nu am avut noroc, pentru că era deja ocupată. Zic: nu-i nimic. Dacă va fi frumos, mergem doar într-o zi. Cât de greu poate fi? :)

Am vorbit şi cu câţiva prieteni şi până la urmă ni s-a alăturat doar Larisa, care era la fel de nerăbdătoare ca şi mine să se întoarcă pe munte.

Ştiam că va fi un traseu în mare parte prin pădure, dar ce mai conta… vroiam pe munte şi cu asta basta!

Vineri seară am fost la petrecerea Roblogfest ca şi anul trecut, ca să continui tradiţia prin care seara merg la premiere, apoi dorm 4 ore şi dimineaţă plec pe munte. Aşa a fost şi acum, însă cu o mică diferenţă, şi anume aceea că eram aşa obosită încât la ora 4 jumate când a sunat telefonul să mă trezesc, i-am dat stop şi aia a fost. M-am trezit năucă la ora la care trebuia deja să fiu la autogară şi nu-mi venea să cred că fix prima dată când mergem şi noi cu cineva şi ne aşteaptă, noi nu am fost în stare să ne trezim. Mi-a fost aşa de ruşine faţă de Larisa… nici nu ştiam cum să-i zic la telefon…. şi săraca a trebuit să ne aştepte aproape o oră acolo, însă noroc că mai puteam totuşi lua următorul microbuz şi nu am pierdut decât o oră.Am rugat pe şofer să ne lase fix la barieră unde începe traseul, adică imediat după ce se iese din localitatea Timişu de Sus, mergând spre Braşov. Aici un indicator ne spune că până pe Vf. Piatra Mare facem 2 ore jumătate, însă am apreciat noi că vom face cel puţin o oră în plus, în primul rând pentru că nu mai aveam antrenament şi pentru că ştiam noi din alte surse că timpii ăştia de pe marcajele de pe aici nu prea sunt buni.

 Timisu de Sus (800 m) – Cabana Tamina (1100 m) – Piatra Scrisă (1800 m): 4 h

De la barieră intrăm repede în pădure. Aici putem să urmăm drumul forestier, variantă mai uşoară însă care durează un pic mai mult, sau pe traseu prin pădure, care intersectează din când în când drumul forestier. Şi pentru că am preferat să simţim că mergem pe munte şi nu pe drum, ales traseul prin pădure, în urcuş moderat.După aproximativ o oră am ajuns în zona Cascadei Tamina.

Aici nu am fost deloc în stare să dibuim cum facem să ajungem la canion şi implicit la cascadă, deşi se vedea printre nişte tufişuri şi copaci. Adevărul e că nici nu ne-am chinuit şi nici nu prea vroiam să pierdem mult timp. Am urcat însă un pic (3 minute) până la un loc de belvedere foarte frumos, de unde am încercat să fotografiem frumuseţea Bucegilor dar nu prea ne-a ieşit…

De aici şi până la Cabana Tamina (circuit închis) am mai făcut cam 30 de minute. Aici am făcut o pauză de vreo 10 minute să ne aşezăm şi noi un pic, să bem apă, şi să mâncăm un senviş ceva.

În spate se vedea o pantă de cea mai mare frumuseţe şi noi ziceam „Aoleu sper că nu pe acolo trebuie să urcăm…”

Eh, dar din păcate de ce ţi-e frică nu prea scapi, aşa că fix pe acolo a trebuit să urcăm. A urmat deci o porţiune destul de lungă de urcuş zic eu accentuat. Poate nu era chiar aşa de groază însă dacă nu ai antrenament… cam scoate untul din tine…

Una din puţinele porţiuni cu zăpadă şi pe deasupra şi plană. În rest zăpadă nu prea mai era. Existau totuşi mici porţiuni cu o pojghiţă subţire de gheaţă, însă se puteau ocoli sau traversa cu grijă.

Fix 3 ore a durat până când îîîîîn sfârşit s-a terminat pădurea şi s-a schimbat peisajul.

Când am ajuns în zona asta am fost foarte impresionantă de această piatră singuratică ieşită parcă din pământ ca prin minune :)

Acu noroc cu Larisa că a avut cine să ne facă poze împreună că de regulă numai eu sunt în poze.. sau numai Cristi… : )))

 Piatra Scrisă (1800 m) – Vf. Piatra Mare (1844 m): 20 min

Asta a fost o fază super tare. Ne apropiam de vârf şi văd 2 doi oameni în zare şi mi se pare mie că ar da bine în poză. Îi zic lui Cristi: „Auzi fă-le te rog o poză la oamenii ăştia„. Cristi: „De ce?” Eu: „Nu ştiu măi, fă-le!”

Ca pe urmă când am ajuns pe vârf să ne dăm seama că erau Emil şi Raluca, cu care ne cunoşteam dintr-o tură pe care o făcusem cu un an în urmă :)

Să mai bag un pic bocancii în zăpadă că nu prea au văzut ei aşa ceva anul ăsta.. decât în Bucureşti… :)

Hai că mai e puţin până pe vârf…ce a fost mai greu oricum am lăsat de mult în urmă.

Gata! Am ajuns pe vârf! Am găsit o băncuţă şi n-am putut să mă abţin să mă aşez pe ea :D

Oh my God ce bocanci murdari am : ))))

Încă o poză din seria Bocancii mei şi muntele, care din păcate nu mi-am dat seama atunci că nu mi-a ieşit prea clară..

Munţii Neamţului

Mulţumin Larisaaa! :)

 Vârful Piatra Mare (1844 m) – Poiana Stânei din Pietricica (1400 m) – Cioplea – Predeal (1050 m): 4 h

Acu haide şi înapoi. Până la Coada Pietrei Mari traseul este acelaşi, iar acolo se bifurcă, noi alegând crucea roşie spre Predeal.

Încolonarea!

Doar prima porţiune trece printre nişte stânci şi prezintă o oarecare diversitate…

Pentru ca apoi să intrăm în pădure. Iniţial panta este destul de mare şi o ţinem aşa cam o oră. Mai spre sfârşit urmează chiar şi câteva porţiuni în care urcăm un pic, dar nimic spectaculos de greu, deşi nu ştiam dinainte şi m-am cam enervat că iaaaară trebuia să urc. Uf…

Traseul ăsta prin pădure mi s-a părut interminabil. Efectiv aveam impresia că mergeam de dimineaţă printre copacii ăia şi că nu mai ajungem niciodată în Predeal. Uneori apăreau şi nişte indicatoare vechi, nu prea înţelegeam ce vroiau să zică şi timpii erau ciudaţi dar ne-am văzut de marcajul nostru în continuare şi a fost ok.

Câteva mostre de marcaje:

Dumnezeu ştie ce vrea să zică…

Singurele chestii interesante din pădure erau copacii de acest gen, ca nişte arici, iar acesta din păcate era doborât la pământ din cauze necunoscute.

Când am ajuns în Poiana Stânei Pietricica nu mi-a venit să cred cât de departe suntem încă. De pe vârf până aici am făcut 1 oră şi un sfert iar de aici şi până când am ajuns la asfalt au mai durat 2 ore şi 10 min.

Când am ieşit pe drumul asfaltat era deja ora 18. Din neatenţie, am uitat cum am luat-o prima dată când am venit pe aici şi am ales o varianta care până la final mi s-a părut interminabilă, deşi cred că ar fi durat la fel şi pe cealaltă parte. Fiecare pas mă durea şi mergeam de parcă mă călcase trenul. :P Cred că mă durea cam fiecare cm de picioare. :P

Cum ne cum în felul ăsta am ajuns destul de aproape de gară şi la ora memorabilă 18:35 am ieşit la DN 1, morţi de foame şi cu gândul la ciorbiţă de cel puţin vreo 5 ore :) Am intrat 2 minute mai târziu în primul restaurant întâlnit şi mâncarea a fost chiar foarte buna. La foamea aia… : ))) şi din copac dacă aş fi mâncat ar fi fost bun. :)

După ce am mâncat bine şi ne-am pus burţile la cale am fugit repede să prindem microbuzul şi am avut norocul să ajungem la fix, oprindu-l cu semne disperate şi aruncându-ne în faţa lui ca să oprească :) A fost super amuzant.

Râdeam cu gura până la urechi când ne-am urcat şi nici după 5 minute nu ni se ştersese zâmbetul de pe buze. Tura a fost o reuşită de la cap la coadă. Vremea a fost bună, am ajuns pe vârf, am rezistat cu stoicism la un traseu de 9 ore în condiţiile în care pierdusem antrenamentul şi am şi prins microbuzul la fix. Genial!

RĂMÂI MEREU ÎN LEGĂTURĂ CU NATURA

Dacă ți-a plăcut povestea, te invit să te abonezi la newsletterul Natural și vei primi inspirație și resurse exclusive pe care le trimit doar abonaților.

LOGISTICA TRASEULUI

Data: 26 martie 2011

Traseu: Timisu de Sus (800 m) – Cabana Tamina (1100 m) – Vf. Piatra Mare (1844 m), ( şi cruce + – 4 h 20*)

Vârful Piatra Mare (1844 m) – Poiana Stânei din Pietricica (1400 m) – Cioplea – Predeal (1050 m), ( – 4 h)

*În mod normal cred că se face mai puțin de-atât.

Diferenta de nivel: +1100 m, -850 m

Surse de apă: lângă Cabana Tamina

Traseele parcurse:

Deşi la întoarcere pare ocolit traseul cruce roşie şi pare mai logic abordarea traseului marcat cu punct albastru, am evitat acest lucru pentru că am înţeles că marcajul este vechi şi rar. Dacă ştie cumva cineva că lucrurile nu mai stau aşa, rog să ne anunţe şi pe noi.


Concluzii:

1. Cât a fost ziua de lungă n-am văzut brânduşe. Nici măcar una amărâta, aşa că am fost foarte dezamăgită. Ştie cineva să-mi spună dacă în Piatra Mare nu sunt deloc?

2. Mi-e ciudă că n-am fost prin Canionul Tamina, era unul dintre cele mai interesante chestii pe care vroiam să le văd şi nu am reuşit. Probabil o să mă întorc cât de curând să dibuiesc pe unde se ajunge, pentru că o să îmi stea pe creier :)

3. Vremea a fost de aşa natură (toată săptămâna fusese cald şi plouase) încât am ajuns acasă ca un porcuşor. Din nou. Dar parcă aşa de rău nu am fost niciodată, bocancii erau plini de noroi, şi la fel şi pantalonii mei nou nouţi, până la genunchi pe interior. A fost clar un record dar nu mă simt bine dacă merg pe munte şi nu mă mocirlesc. Da, ăsta e un cuvânt inventat de mine, evident :)

4. Nu trebuie să vă luaţi după timpii de marcaj sub nicio formă. Sunt complet aiurea şi duc în eroare. Ca să înţelegeţi despre ce este vorba am făcut poze special ca să văd acasă ora la care le-am făcut şi cât am făcut de fapt.

Când am văzut indicatorul ăsta am crezut că fac atac de cord. 2 ore şi trei sferturi???? Nu de alta dar ştiam cam pe unde suntem şi nu trebuia să mai avem mai mult de 1 oră până la Cioplea.

M-am calmat imediat când, fix 6 minute mai târziu apare acest indicator. Ia uite, mai avem 1 oră şi un sfert. Ce rapizi am fost!!! :)))

Şi un al treilea indicator, care a apărut după încă 18 minute de la cel dinainte. Deci chiar nu înţeleg de ce sunt puse aceste plăcuţe cu timpi complet eronaţi. Dacă era vorba, de exemplu, de 1 oră pe plăcuţă şi tu făceai 45 de minute, mai ziceam, dar aşa….. wtf???

Doar acest ultim indicator este corect.

Vă doresc numai ture cu soare!

CE SĂ IEI CU TINE


Abonează-te la newsletter și îți trimit imediat pe email lista cu tot ce ai nevoie pe munte.

Despre autor

ALEXANDRA

Salut! Sper că ți-a plăcut să citești acest articol la fel de mult pe cât mi-a plăcut mie să-l scriu pentru tine :) Am creat acest blog în 2009 pentru a-i ajuta și pe alții să găsească fericire și libertate prin intermediul călătoriilor și a naturii. Te invit să citești mai multe aici.

COMENTARII

  1. Ati prins o vreme excelenta! Eu eram in Piatra Craiului atunci si ma bucuram de niste peisaje de vis.

    Marcajele alea sunt intr-o stare cam precare, din pacate. Si eu imi aduc aminte ca am tot coborat si ma intrebam cat mai dureaza…la un moment dat alergam prin padure numai ca sa ajungem la tren, in Predeal :)))

    Răspunde
  2. De pe drumul forestier la un moment dat trebuia sa faceti dreapta pt a ajunge la cascada (canionul) Tamina. se face un drumeag in dreapta si acolo este si un panou indicator.
    Unul din indicatoarele vechi are marcaj TA. Cand mai treci pe acolo mergi pe el de la cabana Piatra Mare spre Predeal.
    Marcajul PA mie mi se pare ok. Este intr-adevar mai rar dar merita sa mergi pe el ca o alternativa la CR. Cateva informatii despre acest marcaj:
    http://www.carpati.org/forum/trasee_ture-2/traseu_cabana_piatra_mare_predeal-1030/1/

    Numai bine si multe drumetii in continuare,

    Mihai

    Răspunde
  3. Si noi am inceput sa mergem foaaarte rapid numai sa ajungem mai repede in Predeal :) de alergat nu eram in stare, aveam picioarele avariate :P

    Mihai, mersi pt informatii. Acu ma oftic ca am ocolit pe cruce rosie daca zici ca nu ne pierdeam pe PA :) Eh, data viitoare :)

    Răspunde
  4. Ah, am citit acum topicul de pe carpati. Daca la inceput mi-am dorit sa-l fi citit inainte de a merge, pana am ajuns la sfarsit ii multumesc lui Dumnezeu ca nu l-am citit…. ca de cate ori am vazut cuvantul urs acolo…. clar nu ma mai duceam nici pe CR nici pe PA, nici pe nimic :))))))

    Chiar nu stiam ca sunt asa multi ursi si pe acolo :) Eu n-am vauzt nimic oricum, nici urme, cred ca mai dormeau nitel… sper… :P

    Răspunde
  5. Eu am parcurs de vreo 3 ori in ultimii 2 ani acel traseu cu PA. O singura data am vazut urmele de care am scris. Daca faci zgomot, asa cum faci si pe oricare alte trasee, nu ar trebui sa fie probleme. Spre deosebire de cei din Bucegi obisnuiti cu oamenii, acestia se retrag daca te aud/simt.
    Urs sau urme de urs o sa vezi si pe Jepii Mici, Jepii Mari. Au fost vazuti si pe vai de abrupt (V.Alba, V.Galbenele):)

    Răspunde
  6. Da, pai pe asta ma bazez si eu, ca in afara de Bucegi, nu ar trebui sa-mi fac griji in privinta ursilor…

    Adevarul e ca pe Jepii mici nu am fost atenta sa vad… eram mult prea absorbita de peisaj :)

    Răspunde
  7. Ca sa ajungi la cascada trebuie ca de la panoul indicator de langa drum sa cobori pe poteca din dreapta; e cam abrupta si nu iti da impresia ca pe acolo se ajunge; noi am cautat vreo 5 minute si in stanga si in dreapta pana ne-am hotarat sa o luam pe acolo. Canionul nu e asa impresionant ca cel de la „7 Scari” dar merita vazut. Din fericire pentru moralul nostru am citit tot ce scria pe panou cand am ajuns acasa :)
    Ca zice ceva de „ursarie”… Ideea e ca mai tot timpul faceam zgomote, vorbeam tare, bateam din bete… Uite aici povestea (inclusiv poza cu panoul)http://peundeamfost.blogspot.com/2009/11/2009noiembrie14-cascada-tamina.html

    Răspunde
  8. In sfarsit articolul :p…il asteptam ;)!! O tura foarte simpatica!

    acum uitandu-ma pe harta ta …chiar e lung traseul spre Predeal..:))

    In alta ordine de idei…abia astept sa ne revedem pe Clincea-Gaura in iunie!!!!!! Mor de nerabdare pt acest traseu de vreo catva ani!!! :P

    Răspunde
  9. :) Da, si mie chiar mi-a placut mult, chiar daca am mers o gramaaaada :)

    Si eu abia astept sa mai mergem impreuna! Daca zici ca visezi de ani la traseul asta, atunci neaparat tre sa mergem :)

    Răspunde
  10. Sunt branduse si in Piatra Mare, mai ales in poienite unde mai sunt petici de zapada… Un grup de carpatisti au plecat weekendul asta pe Piatra Mare, s-ar putea sa vezi brandusele in pozele ce vor posta. Eu am fost in Zaganu-Gropsoarele ieri, era plin de branduse, unele de o culoare mov inchis. Ma gandesc ca acum se infloresc si in Piatra Mare.

    Răspunde
  11. Wow!! Nu pot sa cred! Ce nebuna e vremea anul asta de abia acum infloresc in unele locuri!

    Mi-ai facut o pofta nebuna! Daca e vreme buna w-e viitor clar plec in cautare de branduse :P

    Mersi mult pt informatii!

    Răspunde
  12. S-ar putea sa postez o tura pe carpati.org cu Piatra Mare ptr weekendul urmator, inca ma gandesc daca ar fi doritori sau nu (nu stiu cu ce ar ajunge lumea din alte parti la o ora destul de matinala necesara turei). As face Bunloc (aici e plin de flori acum) -> Pestera de gheata -> Cab Piatra Mare -> Vf. Piatra Mare si inapoi pe banda rosie la Dambul Morii.

    Răspunde
  13. pana la cabana am ajuns si eu, desi nici nu stiam ce este acolo :) iar la cascada am fost dar numai la iesire, ca nu stiam ca se poate trece pe acolo, afland asta abia ulterior. poate cu alta ocazie . sa inteleg ca ai fost in piatra mare pe 2 trase? imi poti spune si mie care trseu e mai usor?

    Răspunde
  14. Am fost in piatra mare de 2 ori, deci 2 x 2 trasee am facut. Cel mai usor ca sa ajungi pe varf te referi?

    Daca da… sa ma gandesc… cam toate sunt cu urcus destul de mult. Cel mai usor cred ca e sa urci in prima zi pana la cabana piatra mare si a doua zi sa urci pe varf si sa cobori inapoi.

    Daca faci asa, poti urca fie prin canionul sapte scari sau, daca vrei sa il ocolesti, pe varianta ocolitoare. Uite aici articolul: http://www.bloguldecalatorii.ro/2010/07/dambu-morii-cabana-piatra-mare-prin.html

    daca mai ai si alte intrebari te rog sa-mi spui.

    Răspunde
  15. Foarte frumos traseu, vroiam de fapt sa zic ca prin zona seii pietricica ( mai jos de stana pietricica) am vazut in iarna asta(2012) f multe urme de urs, in ambele sensuri ca sa zic asa, ca pe autostrada :-) , bineinteles erau si de vulpi, iepuri, caprioare, dar astea de urs mi-au atras atentia…prin marimea lor… :-)

    Răspunde
  16. Nu stiu ce creier neted a ales sa puna marcaje pe acolo dar nu a fost inspirat de loc. E un traseu inutil si obositor. Pe acest traseu, in vara lui 2013, am coborat pana la iesirea spre Brasov a tunelul CFR, iar de acolo am urcat prin padure pana la Predeal. O diferenta de nivel de 200 de metri. Toata tura facuta in ziua aceea a fost din Timisul de sus pana pe Piatra Mare, cu trecere prin canionul Tamina, iar intoarcerea a fost pe traseul cu punct albastru. Am crezut ca mor de epuizare si de sete. Probabil ca unii dintre voi cunoasteti senzatia. Am intersectat doua parauri dar eram convins ca vin din apropierea orasului si ar putea fi contaminate. Nu intotdeauna un drumul mai scurt este o alegere buna. Recomandare: folositi doar harti cum e cea din poza de mai sus. Eu am avut o harta care arata doar traseele si inaltimea varfurilor. Ture bune tuturor!

    Răspunde
    • Exista, intr-adevar, multe trasee care nu prea au fost facute cu capul din pacate…
      Dar solutia este cum ai spus si tu, sa folosim doar harti detaliate si sa stim sa le citim.
      Ture execelente si tie, Marian!

      Răspunde
  17. Tura facuta in aprilie 2016:
    Vf Piatra Mare – Poiana Pietricica – Traseu peste tunel(punct albastru).
    Traseul pe punct albastru este marcat bine, poteca este buna, peisajul este mai frumos ca cel pe la Susai(cruce albastra).
    Se poate merge fara probleme.

    Răspunde

VREI SĂ SPUI CEVA?

Item added to cart.
0 items - 0,00 lei