Bloguldecalatorii.ro este un proiect gratuit menit să-i ajute pe toți cei ce vor să meargă pe munte să aibă drumeții mai sigure și mai frumoase. În completarea site-ului, care conține jurnale cu descrieri de trasee și articole educative, proiectul include și o carte electronică pentru drumeți începători, care are rolul de a-i învăța rapid tot ce au nevoie pentru a începe acest hobby.
Încă de la început, Bloguldecalatorii.ro și-a propus să fie un proiect de informare, educare și inspirație, astfel încât oricine dorește să facă un traseu să poată pleca la drum cu încredere.
Din 2009, când a fost lansat, Bloguldecalatorii.ro s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune surse de informare și inspirație pentru traseele montane din România, și nu numai. Îmi doresc să continui să duc acest vis cât mai departe posibil!
DESPRE ALEXANDRA
Numele meu este Alexandra și sunt autorul Bloguldecalatorii.ro. Sunt din Galați, dar momentan locuiesc în București, împreună cu prietenul meu, Adi.
Merg pe munte de peste 11 ani, dar iubesc natura de când mă știu. Din 2009 până în 2019, Bloguldecalatorii.ro a fost un proiect hobby de care m-am ocupat doar în timpul liber. În toți acei ani, mi-am căutat cariera printre celelalte pasiuni ale mele – am fost inginer constructor, traducător și trainer de limba engleză, și în final director de departament. Dar, după 10 ani am realizat că nu printre ele se ascundea calea mea, ci deja o găsisem printre rândurile blogului.
Acum îmi petrec tot timpul care nu e destinat relaxării dezvoltând proiectul Bloguldecalatorii.ro. Să mă trezesc în fiecare zi de lucru ca să scriu și să meșteresc la acest blog este un vis împlinit.
ACEST BLOG ESTE PENTRU TINE
Trei lucruri m-au îndemnat să încep blogul: iubesc muntele, iubesc să merg în locuri noi și simt nevoia să nu țin doar pentru mine atunci când descopăr ceva ce mă face fericită.
Așadar, din 2009 povestesc aici toate traseele și călătoriile pe care le fac, cu lux de amănunte și fotografii, pentru ca oricine să poată face același lucru, să poată învăța despre munte și să simtă bucuria pe care am descoperit-o și eu acolo sus.
Așa că, dacă vrei să descoperi munții, indiferent că ești la început sau ai deja experiență și vrei să explorezi locuri noi, ai ajuns în locul potrivit! Aici vei găsi mereu inspirație pentru noi trasee, resurse utile care să te ajute să ai drumeții mai sigure și mai frumoase, și multe alte idei, atât pentru România, cât și peste granițe.
Îmi place foarte mult să scriu, să fac fotografii, și sunt destul de geeky, așa că acest blog este 100% făcut de mine: toate textele și imaginile (mai puțin cele în care apar eu, desigur), chiar și designul. Totul cu multă dragoste :)
DACĂ NU AI EXPERIENȚĂ PE MUNTE
și vrei să începi să faci drumeții, aici vei găsi resurse utile care te vor ajuta să înțelegi foarte repede tot ce-ți este neclar acum, mai ales Ghidul complet al începătorului pe munte, pe care l-am scris special pentru cei aflați la început de drum. Vei găsi de asemenea și o grămadă de idei de trasee ușoare, selectate cu atenție, cu care să poți începe cu dreptul.
DACĂ EȘTI ÎN PRIMII ANI DE MERS PE MUNTE
și vrei să te documentezi despre traseele pe care vrei să le faci sau să găsești noi idei de drumeții, aici vei găsi mereu tot ce ai nevoie, în maximum 5 minute.
DACĂ AI EXPERIENȚĂ PE MUNTE ÎN ROMÂNIA
și vrei să explorezi și munți de peste granițe, aici vei găsi o mulțime de idei de trasee în majoritatea țărilor montane din Europa, și nu numai.
DACĂ ÎȚI PLACE PUR ȘI SIMPLU SĂ CITEȘTI POVEȘTI
aici găsești o mulțime. Cât vreo 30 de cărți. Toate gratuite :) Poți ignora secțiunea de informații utile a jurnalelor și te poți cufunda în rânduri și imagini. Poveștile mele sunt despre bucuria de a călători, de a descoperi locuri noi, despre a găsi fericirea în lucrurile mici și viața simplă, despre conectare cu natura și prețuirea ei, despre animăluțe și râsete și, nu în ultimul rând, despre autoironie.
RĂMÂI MEREU ÎN LEGĂTURĂ CU NATURA
Abonează-te la newsletterul Natural și primești inspirație și resurse exclusive pe care le trimit doar abonaților. O dată pe săptămână. Adesea mai rar, niciodată mai des.
POVESTEA MEA
M-am născut în orașul Galați, la malul Dunării, în 1984, și am făcut parte din generația celor care au crescut fără calculator, jucându-se mai mult pe afară. Familia mea a iubit dintotdeauna natura și excursiile, așa că probabil am moștenit toate astea de la ei. În copilărie am cochetat cu muntele și câteva sporturi (patinaj viteză și gimnastică), însă, datorită unui astm agresiv declanșat în liceu, am devenit brusc un adolescent scutit de orele de educație fizică. Iar de urcat pe munte nici nu se mai punea problema și nici nu voiam să aud.
Apoi am venit la București la facultate, în 2003, și a urmat o studenție destul de sedentară. În plus, fiind ocupată cu facultatea și jobul, timp sau bani pentru multe călătorii nu prea mai rămâneau. Aveam o treabă: să continui să urmez ca un robot drumul clasic pe care pornisem de mică: învață bine – ia note bune – mergi la facultate – găsește un job bun – ia-ți o casă – căsătorește-te – fă copii.
Am absolvit facultatea de construcții șefă de promoție și le-am bifat pe toate (mai puțin partea cu copiii) până la 28 de ani. Dar rețeta asta n-a funcționat pentru mine. Simțeam că parcă trăiam viața altcuiva. Nu știu a cui, dar sigur nu a mea.
Noroc cu muntele, pe care începusem să merg în 2009, când mă trezisem ca de nicăieri lovită de o dorință aprigă de a mă întoarce în natură. Cred că îmi lipsise mult prea mult, de asta a fost așa brusc totul :) De acolo au început turele din ce în ce mai dese pe munte, fără de care acum nu îmi pot imagina viața.
Am început să descopăr cu adevărat cine sunt, ce-mi place să fac și care sunt valorile mele abia după 30 de ani. Și sunt convinsă că munții sunt cei care m-au ajutat în timp să fac asta. Chemarea pe care am simțit-o dinspre natură a fost mult mai puternică decât mine, și m-a făcut, pe lângă toate, să trec peste orice preconcepție de om bolnav, cum că „eu nu pot urca”. Munții m-au învățat că viața simplă și lucrurile simple sunt cele care mă fac cu adevărat fericită.
Momentan locuiesc împreună cu prietenul meu, Adi, tot în București, într-un mic apartament din Drumul Taberei, dar visul meu este să locuiesc într-o căsuță pe pământ, în natură. Și nu mă voi lăsa până când nu voi reuși asta :)
Când nu sunt pe munte sau pe drumuri și nu „meșteresc” la blog, îmi place să ascult muzică, îmi terorizez vecinii cântând, chinui pianul sau chitara, mă reîndrăgostesc de limba engleză în fiecare zi, mă simt ridicol de bine meșterind (mai ales cu șurubelnița) sau uitându-mă cu orele pe hărți sau în excel-uri în care am pus (prea) multe cifre și formule, sau mângâind pisicile și câinii din cartier, uneori împotriva voinței lor.
POVESTEA BLOGULUI
CUM CĂLĂTORESC
Unul dintre numeroasele lucruri pe care le-am învățat de când am început să scriu despre călătoriile pe care le fac este că există pe lumea asta o mulțime de moduri și stiluri diferite de a călători. Eu nu aș putea spune că am un singur mod sau un singur stil, dar sunt câteva lucruri care mă definesc și care îmi determină alegerile atunci când planific o călătorie nouă:
- Toate călătoriile și turele pe munte pe care le fac sunt organizate și planificate 100% de mine. Nu am mers niciodată într-o călătorie printr-o agenție.
- Sunt introvertită din fire, astfel că prefer să călătoresc doar în cuplu sau cu maxim 2-3 prieteni. Sunt foarte sociabilă și îmi place să cunosc oameni noi, dar grupurile mari mă epuizează emoțional.
- Din același motiv, nu îmi plac aglomerațiile, de aceea încerc să evit să vizitez destinații în vogă în perioadele cele mai aglomerate sau în toiul unor evenimente și caut să merg pe munte pe trasee cât mai sălbatice sau în timpul săptămânii.
- Nu călătoresc ca să bifez destinații și țări, ci pentru a vedea lumea, a învăța și a trăi experiențe.
- Nu merg pe munte ca să bifez vârfuri, ci să mă bucur de natură.
- Am o atracție foarte mare pentru stilul medieval, așadar îmi plac la nebunie orașele vechi, pline de străduțe înguste, pietonale și pietruite.
- Nu merg în destinații în vogă doar pentru că toată lumea merge acolo. Dacă nu mă atrage nimic la locul respectiv, nu mă duc, indiferent cât de în vogă este.
- În țară călătoresc în principal cu mașina, iar pentru călătoriile externe folosesc de regulă avion + mașină închiriată (uneori avion + tren/autocar).
- Din punct de vedere al cazării, am experimentat cam toate formele posibile: cort, hotel (de la 1 la 5 stele), pensiune, hostel, couchsurfing, etc. Nu îmi plac hotelurile mari, opulente, ci mai degrabă prefer cazările micuțe, autentice.
- Pe munte am mers un pic și cu cortul, dar, datorită unor probleme cu spatele, nu mai pot căra rucsac greu. Așadar prefer cabanele sau, dacă e posibil, să fac 2 ture de o zi în loc de o tură de 2 zile cu dormit pe munte. Mai ales că-mi place destul de mult apa caldă (la duș mă refer :) Însă, e drept, răsăritul și apusul văzute acolo sus nu se compară cu niciunul de la poale :)
.
DE CE FAC CEEA CE FAC
De ce fac ceea ce fac? Pentru că îmi doresc pentru toată lumea ceea ce îmi doresc pentru mine:
- Îmi doresc să fim mai sănătoși și să avem grijă de corpul nostru, dar și de minte.
- Îmi doresc să nu mai simțim că nu avem timp, timp pentru acele lucruri pe care ne dorim atât de mult să le facem, doar pentru că avem de făcut atât de multe lucruri care, de fapt, nu ne plac.
- Îmi doresc să trăim mai mult pentru noi, nu pentru alții.
- Să lăsăm la o parte pe „trebuie”, „așa se face”, „ce o să zică lumea?”, „mi-e rușine”.
- Îmi doresc să avem vieți mai simple, cu mai puțină alergătură de colo colo, cu o casă și o minte mai puțin aglomerate.
- Să fim mai senini, mai împăcați, mai fericiți.
- Îmi doresc să avem mai mult curaj să facem ceea ce visăm.
- Să fim mereu curioși.
- Să cerem ajutor atunci când ne simțim copleșiți sau pur și simplu nu știm să facem ceva sau acel ceva e prea mult pentru noi.
- Să ȘTIM când ceva e prea mult pentru noi.
- Să nu ne mai complăcem în relații, joburi, contexte „așa și-așa”. Dacă nu ne place unde suntem, ne putem muta. Nu suntem copaci.
- Îmi doresc să găsim soluții chiar și acolo unde pare că suntem blocați și e un dead end. Nu suntem niciodată cu mâinile legate decât, poate, la închisoare.
- Îmi doresc să realizăm că nu contează cât aur ai pe tine, ce mașină conduci sau ce ai în casă, mai degrabă contează câtă fericire ai când ești doar tu cu tine, câtă iubire și afecțiune oferi și ai în jur.
- Că fericirea nu vine din obiecte și nici nu depinde de ceea ce fac ceilalți, ci ne-o facem singuri.
- Îmi doresc să muncim ceea ce ne place, să fim un exemplu pentru copiii noștri, care, nu-i așa, nu vrem să învețe că e ok să avem un job la care ne ducem cu silă toată viața, că trebuie, nu pentru că vrem.
- Să ne întrebăm mereu „de ce”. „De ce fac ceea ce fac?” „De ce TREBUIE să fac asta?”.
- Îmi doresc să învățăm să ne ascultăm corpul mai mult și să-i dăm mereu ce are nevoie.
- Să petrecem mai puțin timp cu ochii în telefonul mobil și mai mult privind pe altcineva în ochi, admirând natura sau citind o carte.
- Îmi doresc să fim mai corecți, mai cinstiți, mai sinceri, mai modești, mai omenoși.
- Îmi doresc să avem mai multă grijă de planeta noastră. Dacă nu pentru noi, măcar pentru copiii noștri.
- Îmi doresc să spunem mai des „te iubesc”, „te rog”, „mulțumesc”, „cu plăcere”.
- Îmi doresc să nu uităm să fim copii, să ne bucurăm mai des de lucrurile mici și simple.
- Să avem o viață mai liniștită.
Și eu cred că toate astea încep de la natură. De la o legătură mai profundă cu natura, de la ocrotirea și prețuirea ei.
Mulți ne petrecem 90% din zile și nopți între 4 pereți. Mulți locuim și lucrăm în cutiuțe de chibrituri în blocuri sau clădiri de birouri, deconectați de pământ. Avem nevoie de natură mai mult decât ne putem imagina.
Cred într-o viață naturală, una în care suntem conectați cu natura și explorăm lumea. Una în care avem grijă de planetă, de animale, și unii de alții. Și cred că natura, mai ales apropierea de ea cu respect și iubire, și explorarea lumii prin călătorii au darul de a ne face mai sănătoși, mai înțelepți și, în consecință, mai fericiți.
Look deep into nature and you will understand everything better.
– Albert Einstein
James Hillman spunea, “We can’t be separated from nature. Why we think that way is the interesting thing, not whether we are or are not” („Nu putem fi separați de natură. De ce credem asta este cu adevărat interesant, nu dacă suntem sau nu”). El a ales cuvântul diplomatic „interesant”. Eu aș zice că e de-a dreptul ciudat și nerealist să ne gândim că am putea trăi fericiți fără natură.
Am trăit și eu mulți ani așa, deconectată de natură. Dar mă bucur că m-am trezit și m-am regăsit. Și mă bucur la fel de mult că în acel moment de trezire mi-a venit și ideea de a începe acest blog, pentru a putea da mai departe ceea ce am primit și ceea ce am învățat (și continui să învăț).
Cred că oferind o sursă onestă, clară, informată și consecventă de informații despre trasee, pot ajuta mai mulți oameni să se apropie de natură și să cunoască și ei locurile minunate pe care am avut norocul să le văd – indiferent că sunt în munții noștri sau la mii de kilometri depărtare.
Cred că atunci când descoperim ceva ce ne face să ne simțim incredibil de fericiți și de vii este minunat să împărtășim povestea noastră și cu ceilalți și să-i învățăm cum să facă același lucru dacă își doresc.
I believe the best way to begin reconnecting humanity’s heart, mind, and soul to nature is for us to share our individual stories.
– J. Drew Lanham
Cred că inspirând și pe alții să meargă pe munte și să descopere locuri noi avem puterea să schimbăm vieți.
Bloguldecalatorii.ro s-a născut din experiența unui singur om care a descoperit puterea incredibilă a naturii de a ne transforma, și dorința de a împărtăși asta cu cât mai mulți oameni. Îmi doresc să multiplic această experiență în toată lumea, ajutând astfel la nașterea unei noi generații de oameni care apreciază natura la adevărata ei valoare, o iubesc și o protejează.
Nature is not just beautiful. Even in small doses, it changes the way we feel.
VALORI
Munte pentru toți, toți pentru munte
Respect pentru natură
Siguranță și reponsabilitate pe munte
Respect pentru ceilalți oameni aflați pe traseu
Călătorim și urcăm pe munte ca să vedem lumea, nu pentru a fi văzuți de lume
Muntele ne cucerește pe noi, nu noi pe el
Minimalism și viață simplă
CINE SE-ASEAMĂNĂ SE-ADUNĂ
Dacă simți că avem lucruri în comun, hai să ținem legătura! Abonează-te la newsletter-ul Natural cu resurse, inspirație și idei pe care le trimit exclusiv abonaților pe email. O dată pe săptămână. Adesea mai rar, niciodată mai des.
