29 aprilie 2019
După Traseul Cozluk, am zis că n-ar strica să facem și Culmea Pricopanului, așa cum ne gândisem inițial. De fapt, ăsta a fost și planul când am pornit spre Galați, să facem 2 trasee, în 2 zile diferite.
Am mers acolo în prima zi de Paște și am luat bacul la noi la Galați de data asta. Acolo am avut o surpriză neplăcută. După ce am stat o grămadă în coloană pe stradă, am constatat că biletele nu se iau din mașină, cum e la Brăila, trebuia să fi stat unul dintre noi la coadă la ghișeu. Când am realizat asta, deja ne venise rândul și coada era imensă. L-am întrebat pe domnul care stătea acolo ce făceam dacă eram doar eu în mașină și a ridicat din umeri. Clasic…
Eu mai luasem bacul de la Galați acum ceva ani, dar zău dacă-mi amintesc să fi fost așa. Parcă zic că aș fi ținut minte, dar acuma… nu pot să bag mâna în foc. Oricum, mi s-a părut o porcărie. Am reușit până la urmă și nu am pierdut bacul acela.
Odată ajunși în Măcin, am ieșit din oraș și am făcut stânga. De data asta știam cum se ajunge la traseu, căci îl mai făcusem. Tocmai de asta am și ales acum să îl parcurgem în sensul acelor de ceasornic, dat fiind că prima dată îl făcusem invers.
Trebuie să menționez, însă, că în sens anti-orar este cea mai bună variantă, nu cum l-am făcut noi acum. Anti-orar mergi mereu cu soarele în spate și peisajul este frumos luminat fix în direcția de mers. Asta dacă se face în prima jumătate a zilei. Dacă se face în a doua parte, probabil e mai bine în sens orar, dar nu am probat.
Pentru cei interesați, aici este jurnalul aceleași ture, dar făcută în sens anti-orar, în 2014.
Revenind la tura în cauză, am lăsat mașina la bifurcație, adică în fața Carierei (Doamne, ce urât arată!). Am vrut să parcurgem pe jos porțiunea de drum de pământ de acolo până la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii acum, dimineață, cât nu era cald, și nu la întoarcere, când ar fi fost jale.
Fiind a doua zi de Paște, am întâlnit destul de mulți oameni, atât la Mănăstire, plecând pe traseu ca și noi, cât și pe sus pe culme sau la coborâre.
Am recunoscut multe locuri din tura precedentă, dar a fost totuși și un mic element de nou dat de parcurgerea traseului în sens invers. N-a fost așa plăcut că soarele a fost mai mereu în față, dar am avut vânt, ceea ce a redus din căldură. Asta a fost și noroc și ghinion, în același timp. Noroc pentru că altfel ar fi fost groaznic de cald. Temperaturile au fost mult peste media normală, astfel că deja orice drumeție în Măcin era un chin. Mai puțin când e vânt :D Ba chiar am umblat pe mine cu foița de vânt (extrem de subțire) aproape toată creasta, iar în unele locuri mi-a fost un pic frig. Mai puțin la coborâre, acolo am murit de cald. Și ghinion pentru că iar n-am putut zbura cu drona. A fost vânt și mai rău decât pe 27 aprilie și, culmea, alesesem 29 și nu 28 aprilie tocmai pentru că pe Meteoblue arăta vânt pe 28, dar ok pe 29. Aiurea! Rafale serioase de vreo 40 la oră, nu glumă.
De data asta nu am văzut țestoase pe traseu, așa cum văzusem în 2014 sau cu 2 zile înainte pe Cozluk. Doar niște gușteri micuți și foarte rapizi.
Însă a fost un traseu frumos și aș spune chiar veritabil de munte, căci au fost câteva urcușuri chiar serioase, în special cel de la început, de la mănăstire în sus spre Caramălău și cel din Șaua Șerparu spre Vf. Piatra Râioasă. Acolo am luat-o direct în sus, pe vechiul marcaj, fără să ne dăm seama. Sus am realizat că marcajele vechi fuseseră acoperite, traseul fiind acum ceva timp (nu știu când) deviat spre stânga (în sensul de urcare). La coborâre n-ai cum să ratezi asta, căci e o săgeată și se vede clar că traseul o ia în dreapta, dar la urcare nu am băgat de seamă vreo deviație. Cred că pe noua variantă nu e așa solicitant urcușul.
Formațiunile stâncoase m-au fascinat ca și prima dată, mereu m-am întrebat cum de s-au poziționat unele în așa feluri, de zici că le-a așezat cineva cu mâna. Mister total :)
Am ajuns la mașină ceva mai repede față de timpul de 4 ore de acum câțiva ani. Nu știu dacă din cauza sensului de parcurgere sau a faptului că nu am făcut așa multe poze pe traseu și doar două pauze de aprox. 10 minute fiecare. Că mai repede nu cred să fi mers.
La final ne-am luat la revedere de la Măcin pentru o perioadă destul de lungă. Cine știe când om mai ajunge pe-aici?
RĂMÂI MEREU ÎN LEGĂTURĂ CU NATURA
Dacă ți-a plăcut povestea, te invit să te abonezi la newsletterul Natural și vei primi inspirație și resurse exclusive pe care le trimit doar abonaților.
LOGISTICA TRASEULUI
Traseul Pricopan (Culmea Pricopanului)
Durată totală: 3h 30
Tip traseu: drumeție
Formă traseu: buclă
Diferență nivel: + 465 m / – 465 m
Distanță: 9 km
Stare marcaj: ok
Sezonalitate: tot anul
Surse apă: la Mănăstire
Data: 29 aprilie 2019
Hărți folosite:
HĂRȚI
PROFIL & TRACK GPS
Puteți descărca track-ul GPS de aici.
VREMEA
Meteoblue.com
Viewweather.com
Yr.no
GOOGLE MAP
INDICAȚII
Din București se poate ajunge în Măcin fie până la Brăila și apoi se trece Dunărea cu bacul, fie pe la Podul Vadu Oii (11 lei / mașină). A doua variantă e posibil să fie un pic mai rapidă. Mai sus pe hartă am indicat locul unde am lăsat mașina (în fața carierei).
COSTURI
Trecere BAC Galați: 21,5 lei (mașină cu șofer + 1 pasager) x 2
Alexandra, faci tu ce faci si imi dai idei de trasee care sunt aproape de casa. La trecerea Dunarii cu bacul la Galati, biletul intotdeauna s-a platit la ghiseul din partea dreapta. Daca esti singura in masina, opresti si te duci sa platesti biletul. Da, e destul de anapoda. Abia astept sa prind un weekend cu vreme buna ca sa dau o tura in Macin. Insa am o intrebare, s-ar putea face intr-o zi ambele trasee pe care le-ai facut de Paste?
Daca stiam ca vii acasa, te-as fi invitat la o plimbare. :)
O zi frumoasa!
:) Mersi fain, Ionut! Da, inseamna ca am uitat eu de ultima oara cand am luat bacul la noi :))
Toeretic merg ambele trasee intr-o zi, dar cu plecat dimineata devreme, ca dureaza cam 4 ore fiecare.
Ideal ar fi sa fie facute separat daca nu vrei o zi f obositoare.
Atentie mare la vreme! De acum deja e mult prea cald. Doar sa fie o zi mai rece sau vant sau innorat, altfel nu mergeti, ca e groaznica acea caldura, mai ales pe Culmea Pricopanului.
Multumesc pentru sfaturi, Alexandra! Eu pana nu cad lat noaptea dupa o zi plina, nu ma simt bine. :)) Da, stiu, tendinte masochiste. :D
Gata cu vorbaria. Ma pun sa citesc jurnalele tale de calatorie din 2013 de la Londra.
Toate cele bune!
Hahaa, da, cunosc! :)
Mersi frumos!
Zi faina in Macin sa ai!
Bună Alexandra ! Ce coincidență, noi am făcut același traseu, fix în aceeași zi, dar de pe la 16.00 la 20.15 și în sens invers. A fost tare haios că ne-am întâlnit cu un cuplu după ce am coborât abrupt probabil înainte de VF . VRAJU. Ei făceau turul în sens invers față de noi. Și ne-am întâlnit cu ei la mănăstire, la 10min de unde lăsasem mașina.!
Mi s-a părut mult mai bun sensul antiorar, deși coborârea finală cu ceva grohotis m-a cam enervat
Și te rog mult un sfat: vrem să facem TMB de pe 9 pe 19 august ceva de genul: 9/10 Argentiere. 10.08: Argentiere-col de Balme-Trient.11.08: Trient-Champex-Orsieres (cu autobuz). 12.08: Orsieres-Ferret(autobuz)-Grand col Ferret-Val Ferret. 13.08: Val Ferret-Courmayeur. 14.08: pauză în Courmayeur. 15.08: Courmayeur-Le Chapieux. 16.08: Les Chapieux-les Contamines. 17.08: Les Contamines-Bellevue-Telecabina-Les Houches-Chamonix. 18.08: Chamonix-Le Brevet (telecabina) – la Flegere-lac Blanc-tre le Champs-Argentiere
Super! :) Dar nu ai scris ce intrebare ai avea :)
Scuze! Voiam să te întreb dacă ți se pare fezabil și dacă ai cumva vreun sfat. Merci.
Nicio problema! :)
Hmm, nu-mi dau seama exact, plus ca sunt plecata acum si nu am harta mea cu TMB0-ul/. Plus ca depinde mult si de voi!
Eu as fi atenta sa nu am mai mult de 20 de km si +1000 m diferenta de nivel pe zi. Daca cel putin una dintre valori sare de limita asta cu mult cred ca reiese o zi cam obositoare.
Ce tare! Pacat ca nu ne-am intersectat :)
Au si ei farmecul lor, probabil apusurile sunt superbe.
Te urmaresc cu drag. Imi place ca ai revenit pe melegurile natale. Am facut Culmea pricopanului (in ani diferiti) in ambele sensuri, oricum tot ce scrii ai dreptate – confirm. Din cate vad, ai uitat de varful Tutuiatu si de lacul Iacobdeal (stiu ca-ti plac lacurile). Am programat si eu traseul Cozluk pentru sambata 11.05.19 . Sper ca o sa gasim bujorii infloriti. Sanatate si sa fii iubita. Stima. un galatean
Mersi tare mult, Sandel!
Multa bafta va doresc! Sa fie blanda cu voi caldura si sa gasiti bujori! :D
Am fost mai demult la Tutuiatu si Iacobdeal. Am vrut sa mai tragem o fuga si acum pe la Iacobdeal, dar ne saturasem de atat bac :)))
Multa sanatate si fericire si tie! :)
Merci de informații pentru TMB! Dacă vrei să vezi cam cum A fost tura noastră în Macin vezi site-ul soției https://www.jurnaldecalatorie.ro/cum-am-descoperit-o-pe-hercinica-la-pas-prin-muntii-macinului/
super! :)
Scuze că te bat la cap cu TMB (mai ales că e off-topic). 2 întrebări punctuale:
1. Voi ce rucsaci ați avut și cam cât au cantarit?
2. Cum e cu sursele de apă pe traseu, că Mr. Reynolds nu prea pomenește mai deloc în ghid)?
No problem, Silviu!
Pai am avut 1 rucsac de 60 l si unul de 40 l. Merge facut si cu ambii rucsaci de 40 l daca luati strictul necesar. Eu acum n-as mai lua chiar tot ce am avut atunci la mine. Ideea e să vă rămână loc să puneți și mâncarea pe care o mâncati pe traseu zilnic.
Nu mai stiu exact cat au cantarit, dar au avut ceva… Cel de 40 l vreo 15 kg cred…
Nu-mi amintesc sa fi avut probleme cu apa, sunt multe cabane intermediare pe drum și se poate lua de la ele. Adica nu cred sa fi avut vreo zi în care să nu avem de dimineață până seara nicio o sursă de apă.
Gata! Mission accomplished. Am dovedit TMB-ul în 8+1 zile. Am început să scriu câte ceva pe facebook, dar grosul va urma pe blogul Iuliei, jurnaldecalatorie.ro .merci mult pentru informații, blogul tău a fost factorul decisiv pentru mine că se poate, chiar și în 8+1 zile
Felicitari din suflet, Silviu! Ma bucur tare mult ca v-a iesit! Cred ca v-a placut la maxim! :D
Ooo, da! Acum recitind turul tău realizez asemănări izbitoare. Am folosit 2 telecabine: Courmayeur-Maison Vieille (trebuia să ajungem din Courmayeur în Les Chapieux) și Chamonix-Le Brevent Planpraz (era ultima zi). Autobuz Champex-Orsieres-Ferret (aveam cazare în Orsieres). Am mai folosit 2 shuttle gratuite Notre Dame de la Gorge-Les Contamines și Les Contamines-La Frasse. Chiar și timpii mi s-au părut similari. Ce a fost diferit?
1. Am mers pe Bovine. Toți abordasera varianta clasică. Se pare că era un risc crescut de alunecări de teren (sol instabil după niște zile cu ploaie)
2. De la Bonatti am mers pe Col Sapin-Mont de la Saxe (vremea era superbă)
3. În ultima zi, doar cu 1 rucsac de 4kg, am mers cu telecabina Chamonix-Brevent-Planpraz, iar apoi Col Cornu-Col de la Gliere (+Lacs Noirs)-L’Index-Lac Blanc-Tre le Champs
Ce pot să zic? E făcubil în 8 zile lipind părțile cu cablu, autobuz, shuttle. Dar mi se pare extenuant. 9 zile cu mici reconfigurari de etape e ok. Noi am avut la jumătatea turului 1 zi de pauză în Courmayeur, era ziua mea pe 14.08 și voiam să ajung pe Aiguille du Midi, cel mai sus loc în care am fost vreodată. Și vremea a ținut cu noi.
Ce mi s-a părut greu? Nu traseul în sine, ci parcurgerea lui cu rucsac mai greu decât clasicul rucsac de 1 zi. Cum nu mai am 20 de ani (de fapt am chiar 41), presiunea greutății suplimentare se cam simte. La mine la genunchi, la Iulia la spate.
Și încă 1 comentariu: timpii din ghid sunt de multe ori ABERANTI. De mici. Nu scrie nicăieri acolo că dacă ai vreo 10kg în spate nu poți sa scoți aceiași timpi că un alergător. De exemplu, am urcat 600m de la Chalet de Miage în Col de Tricot în 1h18min. +600m fără pauze (mă rog, îți trageai sufletul din când în când) nu e chiar rău . Dar 75% dintre drumeți mă depășeau cu grație. Dar aveau încălțări de trail running și niște tentative de rucsaci în spate. Poate Mr. Reynolds a fost cu mâinile în buzunar…
Uite aici comprimat în 5minute cam cum a fost: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2993331330741672&id=2537618046313005
Hey, Silviu!
Da, asa este, si eu am concluzionat ca au fost cam mici timpii dati in ghid pentru cineva care nu face in mod frecvent ture de lunga distanta.
Felicitari, oricum, ma bucur ca ati fost si ati vazut asa multe locuri frumoase!
La multi ani! Cred ca a fost foarte fain sa iti sarbatoresti ziua asa!
Cat despre drumetii care te depaseau… sunt multi in zona Monnt Blanc care sunt alergatori si care au un ritm foarte bun, chiar si cand merg, nu alearga.
Bună Alexandra! Vreau să te anunț că Iulia a terminat serialul TMB pe jurnaldecalatorie.ro
Mersi mult încă o dată pentru informații și, desigur, pentru blog.
Și un comentariu: la un search pe google cu TMB pagini în română sunt până în 10 relatări ale turului. Și doar 1 tur organizat cu ghid de Oxigen Tour. Se pare că experiențele montane externe ale românilor se cam reduc la ski în Austria. Și e păcat că nimeni nu promovează aceste „long distance trails ”
Toate cele bune și poate ne-om întâlni pe munte!
Cu stimă, Silviu
Mersi mult, Silviu!
Cu mare drag!
Ce sa zic… poate e mai bine sa nu fie promovate intens, in felul asta respiram si noi pe poteci :)
Toate cele bune si voua! Sa ne vedem cu bine! :)